Canalele excretoare ale pancreasului
Pancreasul contine doua canale colectoare mari: canalul Wirsung sau canalul principal si canalul Santorini sau canalul accesor prin care secretia exocrina a pancreasului este colectata si drenata in duoden.
Canalul Wirsung ia
nastere la nivelul cozii pancreasului, urmeaza axul mare al glandei mai aproape de fata posterioara si de marginea inferioara, parcurgand coada, corpul si ajungand la col. La acest nivel se indreapta in jos, inapoi si spre dreapta, se uneste cu coledocul in portiunea sa intrapancreatica si se deschid impreuna in ampula hepato-pancreatica Vater. (37) Canalul Santorini ia nastere de la nivelul cotului canalului principal. De aici se indreapta de la stanga la dreapta traversand orizontal capul pancreasului si vine sa se verse in
duoden la 2-3 cm deasupra ampulei Vater, la nivelul papilei duodenale mici.
Vascularizatia
Pancreasul primeste sange arterial atat din ramurile trunchiului celiac - respectiv artera hepatica comuna si artera lienala - cat si din AMS. Capul pancreasului, duodenul si coledocul au aceleasi surse sculare.
A. Artere ale capului pancreasului si duodenului
Dispozitivul arterial al capului pancreasului e constituit din doua arcade principale ale caror origini superioare (sau drepte) provin din AGD in timp ce originile inferioare (sau stangi) provin din AMS.
AGD, dupa ce pleaca din artera hepatica comuna, trece posterior de Dl unde da nastere arterei pancreatico-duodenale (APD) superioare posterioara si apoi, in dreptul marginii inferioare a portiunii superioare a duodenului da ramurile sale terminale: artera gastro-epiploica dreapta si artera pancreatico-duodenala superioara anterioara.
APD superioara anterioara (artera supraduo-denala superioara) coboara pe fata anterioara a capului pancreasului si la nivelul flexurii inferioare a duodenului patrunde sub marginea inferioara a capului pancreatic si se anastomozeaza cu un ram al APD inferioare formand arcada anterioara a capului pancreasului. Din concavitatea acestei arcade pleaca ramurile pancreatice iar de pe con-vexitatea ei ramurile duodenale.
APD superioara posterioara (artera retroduode-nala) (46) merge pe fata posterioara a capului pancreasului and raporturi stranse cu coledocul in portiunea sa retropancreatica. Ea trece mai intai anterior de coledoc apoi coboara in lungul marginii drepte a,acestuia si in sfarsit incruciseaza din nou coledocul de data aceasta posterior. Posterior de capul pancreasului se anastomozeaza cu o ramura a APD inferioara cu care formeaza arcada posterioara a capului pancreasului. Din aceasta pleaca ramuri duodenale si ramuri pancreatice.
AMS, in partea sa retropancreatica sau in dreptul marginii inferioare a incizurii pancreatice da nastere celor doua
artere pancreatico-duodenale inferioare care au originea separata sau printr-un trunchi comun si care participa la formarea arcadelor anterioara si posterioara ale capului pancreasului.
B. Arterele corpului si cozii pancreasului
Artera pancreatica dorsala ia nastere din artera lienala in apropierea originii acesteia din trunchiul celiac si se termina prin doua ramuri drepte si una stanga. Ramura stanga a pancreaticei dorsale a fost omologata sub denumirea de artera pancreatica inferioara.
Artera pancreatica inferioara se indreapta catre marginea inferioara a corpului pancreasului si merge posterior in lungul acestei margini pana la coada pancreasului unde se anastomozeaza cu artera cozii pancreasului
Artera pancreatica mare este o ramura a arterei lienale cu originea la unirea a 2/3 drepte cu 1/3 stanga a pancreasului si se imparte in trei ramuri: dreapta, mijlocie (care continua directia trunchiului de origine) si stanga. Toate cele trei ramuri se anastomozeaza cu artera pancreatica inferioara.
Artera cozii pancreasului are originea in hilul splinei, intr-unui din ramurile terminale ale arterei lienale.
C. Drenajul venos
Venele pancreatico-duodenale formeaza la nivelul capului pancreasului doua arcade abile cu arcadele arteriale si se rsa in VMS si partea inferioara a VP.
Venele pancreatice colecteaza sangele venos al corpului si cozii pancreasului si se rsa in VS, uneori chiar in VMI si exceptional direct in trunchiul VP.
D. Sistemul limfatic
Nodulii limfatici pot fi intalniti in grosimea parenchimului pancreatic, dar obisnuit se gasesc in vecinatatea organului in lungul marilor surse arteriale.
Grupul pancreatico-lienal, format din ganglioni dispusi in lungul arterei splenice (AS), reprezinta prima statie in drenajul limfatic al unei mari parti din corpul si coada pancreasului. Eferentele lor dreneaza in ganglionii celiaci - grupul superior al ganglionilor preaortici - care se afla in jurul trunchiului celiac. (46)
Grupurile ganglionare pancreatico-duodenale sunt situate in interstitiul dintre duoden si capul pancreasului, anterior si posterior. Acestea pot drena limfa inferior spre ganglionii mezenterici superiori - diviziune a ganglionilor preaortici - sau superior spre ganglionii hepatici dispusi in lungul arterei hepatice si de acolo in ganglionii celiaci. O parte a capului pancreasului poate fi drenata prin ganglionii sub-pilorici si hepatici in
nodulii celiaci.
Ganglionii celiaci si mezenterici superiori dreneaza prin trunchiul limfatic intestinal in cisterna chyli si de aici prin duetul toracic care patrunde in torace prin hiatusul aortic, limfa se rsa in cele din urma in vena subclavie stanga.
Inertia
Inertia pancreasului se realizeaza de catre
fibre aferente si eferente parasimpatice si simpatice.
Inertia eferenta parasimpatica este furnizata de
fibrele nervilor gi care contribuie la formarea plexului celiac si de aici, mergand in lungul selor care iriga pancreasul, fac sinapsa cu neuroni situati in grosimea parenchimului. Fibrele postganglionare scurte se distribuie acinilor glandulari si insulelor Langerhans and efect excitosecretor. (37)
Inertia eferenta simpatica provine din nervii schnici ale caror fibre au pericarionii in coarnele laterale ale maduvei, in segmentele T5-T9. Fibrele preganglionare fac sinapsa cu neuroni situati in plexul celiac de unde fibrele postganglionare ajung la nivelul pancreasului prin intermediul plexurilor periarteriale lienal, hepatic si mezenteric superior, asigurand mai ales inertia somotorie.
Inertia aferenta pancreatica este asigurata de fibre simpatice care ajung prin nervii schnici in madu dorsala si de fibre parasimpatice care ajung prin nervii gi in nucleul senzitiv dorsal al gului.
