Mecanismul extensor este in prelungirea a multiple corpuri musculare de la antebrat, LEP, SEP, EDI, EDV au origini si actiuni independente. La nilul AMF, tendoanele extensoare proprii sunt intotdeauna de partea ulnara a TEC. Tendoanele extrinseci trec de la AB la mana pe sub retinaculul extensorilor de la nilul carpului, si care este format din sase culise osteofibroase pe sub care trec in ordine: LAP, SEP, LERC + SERC, LEP, ECD + EDII, EDV si EUC. La nilul fetei dorsale a mainii, tendoanele comune sunt conectate distal prin junc-turi tendinoase (de la tec IV la tec V si de la tec III la tec II). La nilul AMF, tendoanele extensoare sunt aplicate peste capsula articulara cu ajutorul unor
fibre sagitale, ce se insera de la placa volara si ligamentul intermetacarpian transrs la colul MC. De la nilul AMF, tendonul extrinsec si tendoanele intrinseci se intrica si formeaza apone-vroza extensoare (14, 15, 19).
Aponevroza extensoare este formata din trei elemente anatomice principale:
- tendonul extensor extrinsec, ce se insera pe baza dorsala F2;
- bandeletele laterale (formate din tendoanele muschilor IO si L), ce trec de o parte si de alta a articulatiei AiFP si se unesc distal pentru a forma TE terminal, ce se insera pe baza dorsala F3.
La nil AiFP bandeletele laterale sunt mentinute de ligamentul retinacular transrs, la nil AiFD de ligamentul oblic retinacular (19).
Distrugerea unui element din mecanismul extensor poate duce la dezechilibre importante si ca urmare la deficit functional.
Desi mecanismul extensor poate fi lezat la orice nil de la AiFD la AB, anumite nile lezionale au semne clinice deosebite si deci tratament specific.