Pneumatoza chistica intestinala se caracterizeaza prin prezenta a numeroase chisturi pline cu gaz situate in peretele intestinal, in
colon sau in ambele. Boala este asociata uneori cu
ulcer gastric sau duodenal, cancer gastric,
tuberculoza gastrica sau peritoneala, procese inflamatorii ale
intestinului subtire, colonului, apendicelui.
Etiologie si patogenie. Majoritatea pacientilor cu pneumatoza intestinala au avut fie afectiuni pulmonare cronice (astm, fibroza pulmonara, bronsita cronica) sau boli obstructive piloroduodenale ori au suferit interventii pe
intestin (bypass je-juno-ileal). Pneumatoza chistica poate apare si dupa traumatisme endoscopice (biopsie, polipectomie etc).
Se considera ca pneumatoza poate apare ca o complicatie a transtului de ficat, rinichi, anestezie cu protoxid de azot, chimioterapie sau doze mari de corticosteroizi.
Cauza determinanta nu este cunoscuta. Sunt acceptate 3 mecanisme:
- teoria mecanica considera provenienta pulmonara a gazului, care determina un emfizem media-stinal ce trece apoi la seroasa peritoneala unde, prin reactia tisulara, formeaza chisturi gazoase. Se presupune aparitia acestor formatiuni gazoase in urma bolilor obstructive, a biopsiilor sau leziunilor mucoasei intestinale, in care gazul sub presiune diseca peretele intestinal cu formarea
chisturilor gazoase (31);
- teoria inflamatorie - tesuturile sunt invadate de bacterii care produc gaz, cu formare de chisturi gazoase in peretele intestinal;
- teoria biochimica considera ca acumularea de gaz in lumenul intestinal produs prin fermentatie, este absorbit sau difuzat in peretele intestinal.
Anatomie patologica. Pneumatoza chistica poate fi primara sau idiopatica (in absenta bolilor intestinale) si secundara (85%), asociata cu o varietate de afectiuni gastro-intestinale, pulmonare etc. Colonul este afectat de forma primara, iar intestinul de tipul secundar.
lou clinic. Boala nu are o simptomatologie specifica. Simptomele gastrice sunt deseori evocate de bolna. Este cunoscuta asocierea pneumatoza chistica-stenoza pilorica. Multi pacienti au steatoree, diaree, uneori sangerari sau sindroame subocluzive/ocluzive. Uneori se instaleaza un sin-
drom de malabsorbtie (nu este clar daca pneumatoza produce aceasta stare).
Diagnostic. in general examenul obiectiv este negativ. Uneori percutia abdominala poate releva un timpanism datorita aerului liber din peritoneu. Matitatea hepatica poate disparea din cauza inter-pozitiei colonului intre diafragm si ficat.
Examenul
radiologie constata prezenta chisturilor gazoase situate liniar sau limitat la un anumit segment de intestin. Uneori gazul poate patrunde in mezenter determinand o colectie gazoasa mare care se poate rupe si determina pneumoperitoneu. Prezenta gazului la nivelul venei porte presupune necroza si infectia intestinala.
Diagnostic diferential se face cu
chistul entero-gen, limfosarcomul si colita Crohn, ca si cu alte cauze care produc modificari de aspect polipoid ale mucoasei care apar la examenul radiologie, dar nu contin gaz.
Tratamentul. Majoritatea pacientilor cu pneumatoza chistica intestinala nu au un tratament specific exceptand pe cei cu pneumatoza primara.In general pneumatoza se rezolva spontan. Localizarea colonica a bolii poate determina tenesme, sangerari, dureri; in acest caz pacientii vor fi internati si tratati ca atare.
Tratamentul medical se refera la:
- reducerea azotului din aerul inspirat;
- reducerea consumului de carbohidrati pentru a diminua producerea de H2;
- tratamentul cu oxigen - inhalarea prelungita de oxigen in concentratie mare reduce presiunea partiala a altor gaze in sange facilitand trecerea gazului din
chist in tesuturile inconjuratoare. Administrarea de oxigen hiperbaric de 2 1/2 atm. Pentru 2,5 ore, 2 sau 3 zile succesiv, are un rezultat bun. Acest tratament trebuie monitorizat pentru a nu determina fenomene de toxicitate la oxigen. Se obtine astfel disparitia chisturilor (32).
Tratamentul chirurgical consta in rezectie intestinala pentru formele limitate sau in caz de ocluzie. Rezectia nu trebuie efectuata in pneumatoza descoperita intamplator data fiind posibilitatea ndecarii spontane.