Malabsorbtia dupa chirurgia gastrica
Acest sindrom este determinat de:
- mixaj inadecvat al continutului gastric,
- disparitia functiei de rezerr cu accelerarea consecutiva a tranzitului intestinal,
- absenta stimularii endocrine (secretina, cole-cistokinina si pancreozimina),
- asincronismul dintre secretia/excretia bilio-pan-creatica si patrunderea chimului gastric in
intestin (1, 3, 9).
Steatoreea si deficitele grave nutritive sunt intalnite in general dupa rezectii gastrice intinse cu gastro-entero-anastomoza.
Malabsorbtia dupa rezectiile cu anastomoza tip Pean, vagotomie si piloroplastie sunt extrem de rare (2, 5). Probabil, cel mai important factor pato-genic este golirea gastrica rapida, care determina, in afara neconcordantei secretiei bilio-digestive o scadere a concentratiei enzimelor intestinale pentru primele 60-80 minute dupa masa. Astfel de modificari au fost descrise in special la bolnavii cu gastro-entero-anastomoze, si mult mai rar la cei cu chirurgie "functionala\" gastrica (2).
Refluxul continutului intestinal in stomac, asociat cu hipoclorhidrie, farizeaza colonizarea bacte-riana, gastritele erozive si ulterior atrofice cu scaderea consecutiva tot mai importanta a secretiei gastrice. Simptomatologia neplacuta determinata de sindromul "dumping\" (balonare, regurgitatii, distensie abdominala, flatulenta) determina o diminuare a ingestiei ceea ce accentueaza malabsorbtia si in final denutritia.
De obicei adaptarea tractului digestiv dupa chirurgia gastrica apare la 4-l2 luni de la momentul operator (2, 5).
Sindromul carential al gastrectomizatilor imbraca in general aspectul unei malabsorbtii globale. Necorectarea la timp a deficitelor conduce la mal-
nutritie importanta. in gastrectomiile totale, la mecanismele descrise se adauga sindromul hiper-caolic determinat de neoplazie; de asemenea denutritia este accentuata de prezenta in antecedente a
hemoragiilor digestive.
Deficitul de fier si cel de B12 apare frecvent dupa rezectiile gastrice intinse (gastrectomii totale).
Malabsorbtia dupa rezectiile intestinale
Rezectiile
intestinului subtire altereaza functia absorbtiva reducand suprafata epiteliului utilizabil. Consecintele clinice sunt determinate de un numar de factori care includ (2,5):
- extensia rezectiei (in general malabsorbtia apare dupa rezectia a mai mult de 2 metri de intestin subtire);
- functia segmentului rezecat;
- functia si capacitatea de adaptare a segmentului ramas;
- prezervarea valvulei ileo-cecale;
- functionalitatea pancreasului, ficatului, stomacului.
Rezectiile intestinale intinse sunt efectuate in general in urgente, pe un teren neprielnic, de multe ori cu denutritie preexistenta: varstnici cu hernii luminoase strangulate, bolnavi cu afectiuni cardiace emboligene si infarct entero-mezenteric etc. (2).
Rezectia jejunului determina modificari ale mucoasei ileale care se adapteaza morfologic si functional astfel incat tranzitul este incetinit si se va instala un sindrom de malabsorbtie moderat (2, 5). Rezectia ileala insa, mai ales cand este suprimata si valvula ileo-cecala determina o
diaree apoasa insotita deseori si de steatoree; explicatia consta in faptul ca sarurile biliare sunt reabsorbite la nivel ileal. De asemenea, modificarile jejunale adaptative sunt mult mai reduse decat cele ileale in rezectia jejunala. (2, 5).
Tratamentul consta in nutritie parentarala si enterala (sonda nazo-enterala) (10, 11).In general se administeaza circa 2500 de Kcal, calea enterala fiind preferata; administrarea lipidelor se va face cu prudenta - maxim 40 g/zi (2, 3, 4). Suplimentarea dietei cu
vitamine si
minerale are un efect benefic, iar constipantele (anticolinergice sau derivati opioizi) au rezultate bune cand nu este prezervata valvula ileo-cecala (2,5).In rezectiile Neonului colestiramina si alte substante fixeaza sarurile biliare impiedicand formarea steatoreei. Datorita accelerarii tranzitului intestinal poate apare o hipersecretie gastrica reflexa si de aceea antisecretoriile gastrice (mai ales antihista-minicele) au efect farabil; administrarea fermentilor pancreatici (Triferment, Digestal) amelioreaza sindromul de malabsorbtie (2,5).
