Hipertensiunea arteriala sistemica este presiunea ridicata a sangelui sub care acesta circula prin artere. Aceasta presiune este definita de doua lori: presiunea (tensiunea) sistolica (maxima) si presiunea (tensiunea) diastolica (minima).
Cuprins:
Hipertensiunea arterială |
sus  |
■ Valoarea sistolică este presiunea sângelui în pereţii arterelor, când inima a terminat de pompat sângele în artere, şi este prima valoare la citirea presiunii sângelui.
■ Valoarea diastolică este presiunea sângelui din pereţii arterelor între bătăile inimii, când inima este relaxată şi se umple cu sânge. Este cea de-a doua valoare la citirea tensiunii.
Tensiunea arterială a unui adult normal are următoarele valori:
■ sistolica: mai puţin de 130 mm Hg
■ diastolică: mai puţin de 85 mm Hg
Valori ale presiunii sângelui de 140 mm Hg pentru tensiunea sistolică şi 90 mm Hg pentru tensiunea diastolică sunt caracteristice pentru presiunea ridicată - hipertensiunea arterială (HTA).
De obicei, hipertensiunea arterială nu are simptome. Diagnosticul HTA este pus atunci când măsurătorile presiunii sângelui sunt ridicate în trei sau mai multe ocazii, la intervale de una-două săptămâni. Doar în cazurile foarte severe diagnosticul se bazează pe o singură măsurătoare.
Hipertensiunea arterială netratată, peste timp, poate afecta inima (cardiomiopatie) şi vasele de sânge (boli vasculare periferice), creierul (accidente vasculare cerebrale), rinichii (insuficienţă renală) şi ochii (retinopatie). Pe măsură ce creşte tensiunea, creşte şi riscul de a fi afectate alte organe.
Clasificarea tensiunii arteriale: |
sus |
■ Tensiune arterială optimă Sistolica - sub 120 mm Hg Diastolică - 80 mm Hg
■ Tensiune arterială normală Sistolica - sub 130 mm Hg Diastolică - sub 85 mm Hg
■ Tensiune arterială de graniţă (border line) Sistolica - 130-139 mm Hg Diastolică - 85-89 mm Hg
■ Hipertensiune arterială. Unele persoane interpretează termenii de HTA uşoară sau HTA moderată ca însemnând că tensiunea lor nu este serioasă şi, prin urmare, nu o iau foarte în serios. Pentru aceştia, medicii evită să folosească asemenea termeni, preferând folosirea unor stadii de felul următor:
■ HTA stadiul 1
Sistolica - 140-159 mm Hg Diastolică - 90-99 mm Hg
■ HTA stadiul 2
Sistolica - 160-179 mm Hg Diastolică - 100-109 mm Hg
■ HTA stadiul 3
Sistolica - 180 mm Hg sau mai mare Diastolică - 110 mm Hg sau mai mare
Care sunt factorii de risc pentru hipertensiunea arterială? |
sus |
Factorii de risc pentru hipertensiunea arterială includ:
■ Rude apropiate cu hipertensiune arterială
■ Vârsta
■ Aportul de sare
■ Consumul excesiv de alcool
Alţi factori:
■ Aportul prea mic de K, Mg şi Ca
■ Expunerea îndelungată la plumb, în cazul bărbaţilor
■ Bolile pulmonare
■ Stările depresive
■ Fumatul
■ Colesterolul ridicat (peste 240 mg/dl, HDL (colesterolul bun) sub 35 mg/dl
■ Diabetul
■ Boli ale arterelor coronare la rude, apărute înainte de 45 de ani la bărbaţi sau înainte de 55 de ani la femei
■ Sexul masculin
■ Surplusul ponderal
■ Lipsa exerciţiului fizic
■ Mărirea ventriculului stâng
Tratamentul hipertensiunii arteriale |
sus |
Tratamentul pentru hipertensiunea arterială variază de la un bolnav la altul, depinzând de cât de mare este valoarea acesteia şi dacă alte organe au fost afectate, precum şi de riscul în ceea ce priveşte bolile de inimă.
Schimbările în stilul de viaţă pot controla adesea hipertensiunea şi pot reduce riscul de boli de inimă şi atac de cord. Dacă aceste schimbări nu controlează hipertensiunea, medicamentele sunt necesare.
Dacă ai nevoie de medicamente pentru a controla hipertensiunea din stadiul 1, probabil că ai şi alte probleme medicale, cum ar fi insuficienţă cardiacă, diabet sau sarcină. Dacă nu este niciun alt factor de risc pentru boli de inimă şi dacă nu ai alte organe afectate, modificările în stilul de viaţă pot fi suficiente pentru a controla hipertensiunea.
Dacă ai o hipertensiune mai avansată, în stadiul 2 sau 3, pe lângă schimbările în stilul de viaţă sunt necesare şi medicamente. Toate acestea presupun un proces îndelungat, iar medicamentele trebuie luate toată viaţa, cu ajustări periodice. Tratarea hipertensiunii scade riscul bolilor de inimă, de atac de cord, boli de rinichi şi reduce riscul morţii din această cauză.
Scopul tratamentului este să reducă presiunea sistolică sub 140 mm Hg şi presiunea diastolică sub 90 mm Hg. Două studii recente arată că scăderea presiunii sângelui la pacienţii diabetici reduce riscul morţii imputabile acestei cauze şi previne bolile asociate cu hipertensiunea arterială: bolile coronariene, accidentele vasculare cerebrale şi bolile renale. Controlaţi şi ceilalţi factori de risc, cum sunt fumatul, lipsa exerciţiului fizic, colesterolul ridicat, care pot duce la complicaţii ca acelea enumerate mai sus.
O hipertensiune netratată poate duce la atacuri de inimă fatale. Cu cât este mai mare tensiunea, cu atât este mai mare riscul de a face complicaţii. Scăderea tensiunii reduce riscul de a dezvolta o boală de inimă şi de a afecta vasele de sânge. La bătrâni, reducerea tensiunii sistolice cu 10% poate fi suficientă pentru a preveni complicaţiile.
Bolnavii care au hipertensiune arterială sunt încurajaţi să facă schimbări în stilul lor de viaţă şi să le păstreze pentru tot restul vieţii. Schimbările din stilul de viaţă, cum ar fi dieta săracă în calorii, renunţatul la fumat şi exerciţiul fizic, vor ajuta la reducerea riscului general de a face boli de inimă şi vor reduce simţitor hipertensiunea arterială.
Tratamentul la domiciliu |
sus |
Tratamentul la domiciliu este important pentru a controla tensiunea, în special dacă există şi alţi factori de risc pentru boli de inimă. Chiar dacă medicul ţi-a prescris medicamente, mai sunt multe lucruri pe care le poţi face pentru a reduce tensiunea şi riscul de atac de inimă. Schimbările în stilul de viaţă sau comportament pot controla tensiunea şi în unele cazuri pot ajuta la reducerea cantităţii de medicamente de care ai nevoie.
■ Ia medicamentele aşa cum sunt prescrise.
■ Menţine o greutate corporală normală.
■ Fă exerciţii în mod regulat.
■ Evită să foloseşti prea mult sodiu (o componentă esenţială a sării de bucătărie).
■ Asigură-te că ai un aport suficient de K, Ca, Mg.
■ Adaugă fibre vegetale la hrana zilnică.
■ Elimină consumul de alcool.
■ Renunţă la fumat.
■ Foloseşte medicamentele antiinflamatoare în mod înţelept, fără excese.
■ învaţă să-ţi verifici periodic tensiunea acasă.
■ Urmează sfaturile nutriţionale pentru hipertensiune.
Rolul dietei în controlul hipertensiunii arteriale |
sus |
Printre alţi factori de risc implicaţi în apariţia acestei boli este şi cel alimentar, manifestat prin excesul de sare, obezitate şi consumul de alcool.
Scăderea aportului de sare la cel mult 2-3 g pe zi se poate face prin:
■ Neadăugarea de sare în alimente în timpul gătitului şi nici la masă (sarea să lipsească de pe masă).
■ Evitarea consumului de alimente conservate cu adaos de sare, precum şi a consumului de lapte şi de produse lactate.
■ Pentru "gustul sărat", se poate folosi asocierea sării de sodiu şi potasiu (se poate prepara la farmacie).
Această reducere moderată a aportului de sare, utilă în stadiile mai puţin severe de hipertensiune arterială, se poate obţine folosind pâinea moderat sărată, mămăliga, legumele şi fructele proaspete şi evitând mezelurile, peştele oceanic, conservele de came, brânze-turile conservate, fermentate, murăturile, măslinele.
Reducerea consumului zilnic de sare scade necesarul de medicamente cu efect hipotensiv, fiind astfel un factor terapeutic adjuvant.
In stadiile avansate, este necesară o restricţie de sare mai severă (maximum I g de sare pe zi). Pe termen scurt, acest aport redus poate fi realizat prin regimul "orez-zahăr-fructe" (250 g orez, 1.000 g fructe şi miere de albine). Acest regim, în mod practic, poate fi urmat astfel:
■ Dimineaţa: 60-90 g orez fiert, îndulcit cu miere, 1 măr copt, 2/3 pahar cu suc de fructe.
■ La ora 10: 1/2 pahar suc de portocale.
■ Prânz: 60-90 g orez fiert, îndulcit cu miere, 1/2 pahar suc de portocale sau de mere, 6 felii de măr, stafide, 1 felie de ananas, 1 banană sau 1 cartof.
■ La ora 16: 1 pahar de suc de fructe.
■ Seara: 60-90 g orez fiert cu fructe, 1/2 pahar suc de fructe.
■ La culcare: 1/2 pahar suc de fructe.
Regimul trebuie să fie hipocaloric la persoanele cu surplus ponderal. De altfel, prevalenta hipertensiunii la indivizii obezi este dublă faţă de normoponderali. O scădere în greutate de 1 kg scade tensiunea arterială maximă cu 2,5 mm Hg. O dietă săracă în grăsimi scade vâscozitatea sângelui, scăzând astfel tensiunea arterială. De aceea, trebuie eliminate prăjelile, grăsimile şi maioneza.
Efect de scădere a tensiunii arteriale au şi fibrele vegetale. De altfel, incidenţa hipertensiunii arteriale la vegetarieni este mai redusă.
Efecte protective asupra hipertensiunii arteriale au usturoiul şi alimentele bogate în potasiu: cerealele, fructele, legumele şi zarzavaturile.
Cafeaua, alcoolul şi tutunul trebuie eliminate cu desăvârşire.
în mod practic, pentru un regim care să aducă 2 g de sare pe zi în alimentaţie, se pot consuma lapte şi derivate de lapte (sana, iaurt, brânză de vaci), pâine integrală, cereale, paste făinoase, orez, majoritatea legumelor (cu excepţia fasolei uscate, a castraveţilor, a guliilor, a conopidei şi a ridichilor). Se pot evita fructele care produc meteorism, cum sunt merele crude şi pepenele, precum şi orice formă de murături, varză, castraveţi, gogonele.
Supele şi sosurile vor fi gătite fără sare, diversificându-le şi folosind condimente.
Hipertensiunea arterială
