Diagnosticul serologic si biologic
Eozinofilia, ca raspuns imunologic, este un test putin fiabil, fiind prezenta numai la 25% din pacienti. Cu toata lipsa ei de specificitate, eozinofilia in dinamica poate oferi date pretioase in orientarea asupra evolutiei bolii sau a eficientei tratamentului aplicat.
7esfu/ eozinofiliei provocate pare sa aiba o specificitate crescuta. Se face controlul eozinofiliei inainte si dupa intradermoreactia Cassoni (injectarea de antigen hidatic) si care, atat in cazul cresterii cu 50% a eozinofiliei cat si scaderii cu aceeasi valoare, este considerat pozitiv.
Testul intradermic Cassoni consta in injectarea intradermjca a 0,1 ml solutie de antigen hidatic si citirea dupa 30 min a reactiei cutanate rezultate. Reactia este considerata pozitiva cand la locul injectarii apare o papula de 1-2 cm diametru. Este pozitiv la aproximativ 90% din pacienti, reactia se mentine pozitiva ani de zile dupa scoaterea chistului sau moartea parazitului.
Testul de aglutinare indirecta este pozitiv in 85% din pacienti; testul de fixare a complementului (Wein-berg-Parvu) este mai putin specific. Aceasta reactie devine negativa la 2-6 luni dupa scoaterea chistului.
Alte teste: contraimunoelectroforeza, testul ELISA, determinarea antigenului C trebuie interpretate numai in conexiune cu datele clinice si imagistice.
Examenul imagistic
Ecografia este metoda prin care se depisteaza intamplator chisturile hidatice asimptomatice si se confirma cele aflate in faza de
tumora palpabila (. 1). Se prezinta ca mase transonice, de obioei bine delimitate, de dirse dimensiuni, cu pereti subtiri, hiperreflectogeni.
Uneori, in interiorul lor se deceleaza culele fiice si nisipul hidatic. Metoda poate determina cu destula exactitate pozitia chistului in ficat, raporturile lui cu nele hepatice, na cava inferioara.
Radiografia chistului simpla se prezinta ca o umbra rotunda, calcificata in ficat. Infectarea secundara a chistului sau deschiderea chistului in tubul digestiv sau caile biliare determina aparitia bulelor de gaz ce pot fi confundate cu cule fiice.
Colecistocolangiografia evidentiaza relatiile chistului cu caile biliare principale.
Splenoportografia, angiografia hepatica, scinti-grama hepatica obiectiaza lacuna hepatica cu caracter de benignitate.
Tomografia computerizata arata informatii utile pentru actul operator, prin oferirea de detalii asupra dimensiunilor, topografiei, relatiei cu celelalte viscere.
Examenul RMN este valoros, in special in
chistul hidatic complicat. Este deosebit de util in echino-cocoza alolara unde evidentiaza mai bine leziunile polimorfe.
Radiografiile organelor din jur (radiografia gastro-duodenala, irigografia, urografia) permit silirea relatiilor chistului cu organele cine, in functie de topografia acestuia, excluzand astfel din diagnostic alte afectiuni.
