Reprezinta portiunea arborelui biliar vizibila la examenul colangiografic, exceptand ampula Vater (25, 26, \'27). Canalul hepatic stang si drept se unesc la nivelul convergentei biliare formand calea biliara principala (hepatocoledocul). Caile biliare accesorii sunt reprezentate de cula biliara si canalul cistic, care se imteaza in calea biliara principala la nivelul marginii superioare a duodenului unu.
Canalul hepatic stang (1,5-3,5 cm) este format prin unirea canalelor biliare ale segmentelor 2 si 3 deasupra recesului Rex, primind pe parcursul traiectului sau 1-3 canale de la segmentul 4 si 1-2 canale de la segmentul 1. Canalul hepatic stang, dispus initial desupra ramurei portale stangi, trece apoi anterior de aceasta pentru a se uni cu canalul drept. Canalul hepatic drept este format prin unirea a doua canale sectoriale: anterior (vertical) si posterior. Se gaseste anterior de ramura portala dreapta si evolueaza extrahepatic, vertical, avand un traiect scurt (0,5-2,5 cm) unindu-se cu canalul hepatic stang la nivelul fetei anterioare a ramurii portale stangi sau a bifurcatiei venei porte, deasupra si la dreapta bifurcatiei arterei hepatice. Ramura dreapta a arterei hepatice incruciseaza fata posterioara a hepato-coledocului la originea acestuia. Convergenta biliara formeaza un unghi variabil intre 70° si 90°, in situatia in care canalul stang este in cvasitotalitatea cazurilor orizontal si prezinta o condensare numita placa hilara. Aceasta particularitate permite abordul extrahepatic al canalelor biliare in cursul reparatiilor biliare. Calea biliara principala are o lungime de 8-l0 cm si un diametru de 4-l0 mm si coboara la nivelul marginii libere a micului epiploon, pe fata anterioara a venei porte, in dreapta arterei hepatice medii si la acelasi nivel. Variatiile anatomice ale canalelor biliare sunt diverse (28, 29) si relatifrecvente (32%), ceea ce impune, in anumite situatii, necesitatea efectuarii unei colangiografii in preoperator sau intraoperator (5). Vascularizatia arteriala a caii biliare principale provine in special din artera pancreatico-duodenala superioara dreapta, din care emerg doua arteriole principale, paralele, care evolueaza la stanga si respectila dreapta hepatocoledocului (30).
Circulatia limfatica
Se realizeaza prin doua retele: superficiala si profunda. Reteaua limfatica superficiala dreneaza limfa provenita din spatiile interlobulare superficiale (subcapsulare) spre: pediculul hepatic, ganglionii retroxifoidieni supradiafragmatici (prin ligamentul suspensor), ganglionii retrocavi si interaorticocavi (limfaticele din regiunea postero-inferioara) si ganglionii celiaci (prin ligamentul coronar stang). Reteaua limfatica profunda dreneaza limfa fie spre pediculul hepatic, urmarind pediculul portal in interiorul capsulei Glisson, fie spre ganglionii latero-cavi supradiafragmatici, urmarind traiectul venelor hepatice. La nivelul pediculului hepatic, exista doua canale limfatice paralele cu vena porta. Canalul drept, satelit caii biliare principale strabate ganglionul cistic, ganglionul intercisticohepatic (Quenu), apoi prin ganglionii retroduodeno-pancreatici superiori se dre-
neaza in ganglionii periaortici. Canalul stang, satelit al arterei hepatice, intalneste in traiectul sau 2-3 ganglioni limfatici, drenandu-se in ganglionii celiaci (5).
Inervatia ficatului
Inervatia ficatului provine in cea mai mare parte din plexul celiac, dar si din ganglionii semilunari si trunchiul pneumogastricului. Se disting doua plexuri nervoase distincte: anterior (periarterial) si posterior. Plexul anterior, provine din partea stanga a trunchiului celiac si realizeaza o retea in jurul arterei hepatice medii si a ramurilor sale, inervand ficatul stang. Plexul posterior, este format din 3 sau 4 trunchiuri nervoase bine individualizate, care provin din partea dreapta a trunchiului celiac si inerveaza ficatul drept. El contine nervul retrocoledocian, din care provin un filet pentru canalul cistic si nervul extern al culei biliare (Latarjet); un grup retro-port format din 2-3 nervi si un nerretroarterial (8).
