mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Refluxul gastro-esofagian
Index » Patologia chirurgicala a esofagului » Refluxul gastro-esofagian
» Patogenia

Patogenia







in patogenia multifactoriaia a bolii de reflux sunt implicati, in principal, trei factori. Acestia constituie
bariera antireflux si sunt reprezentati de pompa esofagiana, responsabila de clearance-u\\ esofagian, esofagul distal, care actioneaza ca o valva, si rezervorul gastric.
Refluxul patologic se produce in conditiile:
1. insuficientei mecanismelor de valva a esofagului distal determinat de incompetenta mecanica a sfincterului esofagian inferior;
2. insuficientei c/earance-ului esofagian;
3. in conditiile unor dismotilitati gastrice ce cresc refluxul fiziologic.
1. Sfineterul esofagian inferior (S.E.I.)
Cel mai important element al barierei antireflux il constituie sfincterul esofagian inferior (S.E.I.). Este un sfincter functional, reprezentat de ultimii 3-4 cm ai esofagului unde tonusul normal de repaus variaza intre 30-40 mmHg, cel mai scazut fiind postprandial si cel mai mare noaptea.


Reglarea presiunii sfincterului esofagian inferior este un proces complex ce include functia mio-gena, neurogena si umorala, reactionand la diferiti stimuli endogeni si exogeni:
Sunt posibile trei mecanisme de producere a refluxului: in cursul relaxarilor tranzitorii ale S.E.I., refluxul datorat unui sfincter hipotensiv, sau in conditiile modificarilor anatomice ale jonctiunii gastro-esofagiene, cel mai adesea asociate herniei hia-tale, precum si datorita unei dismotilitati gastrice ce cresc refluxul fiziologic.
Severitatea bolii este in stransa relatie cu mecanismul implicat. Refluxul patologic antrenat de relaxarile tranzitorii ale S.E.I. este de o gravitate moderata, dar in conditiile unui sfincter hipotensiasociat sau nu cu o hernie hiatala, refluxul va produce complicatii severe.
Se pare ca 95% din episoadele de reflux acid se produc, in mod normal, in cursul relaxarii tranzitorii a S.E.I. La pacientii cu complicatii ale refluxului gastroesofagian, acesta reprezinta mecanismul major si se produc desi presiunea S.E.I. poate fi mai mare de 10 mmHg.
Apar fara a fi asociate cu contractia faringiana, nu sunt insotite de peristaltica esofagiana si dureaza mai mult de 10 secunde. Nu toate relaxarile sunt urmate de reflux. Se pare ca aceste relaxari tranzitorii sunt un raspuns fiziologic la distensia gastrica provocata de alimente si aer si reprezinta mecanismul ce permite eructatiile. Refluxul este un fenomen asociat si inconstant facand parte dintr-un raspuns motor integrat interesand numai relaxarea S.E.I., dar si inhibitia contractiei pilierilor diafragma-tici.
Cercetarile recente au constatat ca acestea se produc in urma unor contractii faringiene si a unei activitati peristaltice in esofagul superior ce se asociaza cu relaxarea S.E.I., dar alterari nervoase si miogene nu permit transmiterea undei peristaltice. Relaxarea sfincterului producandu-se, apare refluxul care, la randul lui, induce contractii aperi-staltice ce intretin relaxarea sfincteriana. Acest fenomen poate fi interpretat ca o incompetenta functionala a S.E.I.
Sfincterul esofagian hipotensia carui tonus bazai scade sub 5 mmHg este constatat la pacientii cu forme grave de esofagita, dar uneori si la cei fara leziuni tisulare. Se pare ca s-ar datora unei deficiente miogene, deoarece presiunea S.E.I. nu revine la normal daca se obtine vindecarea esofagitei.
La pacientii cu sfincter hipoton, refluxul se poate produce spontan, asa numitul "free reflux\", caracterizat prin scaderea pH-ului intraesofagian, fara a se identifica modificarile presiunii intragastrice, refluxul fiind aproape continuu, fie ca "stress reflux\", cand S.E.I. hipotensieste invins de o crestere brusca a presiunii intragastrice (2, 7)


Incompetenta S.E.I. este in relatie atat cu to-nusul bazai al sfincterului (presiunea bazala), cat si cu lungimea totala si cu lungimea segmentului intra-abdominal al sfincterului. Lungimea esofagului abdominal este in functie de nivelul de insertie al membranei freno-esofagiene, care fixeaza in mod normal portiunea distala a esofagului in cavitatea peritoneala. Disectiile au constatat ca aceasta se insera la cea 3,5 cm deasupra jonctiunii esogas-trice.
Cand leziunile esofagiene erau prezente nivelul insertiei era la numai 0,5 cm deasupra jonctiunii. De asemenea, in cazul herniei hiatale fara leziuni de esofagita insertia membranei era la mai mult de 3 cm deasupra jonctiunii.
Masurarea segmentului abdominal se face prin identificarea punctului de inversiune respiratorie. in timpul respiratiilor profunde, presiunea in esofagul abdominal creste, iar in cel toracic scade, ceea ce demonstreaza ca numai acest segment constituie veriila bariera antireflux. Rezistenta la reflux asigurata de sfincter este in functie de presiunea distribuita pe toata lungimea segmentului abdominal. Daca segmentul abdominal este scurtat, presiunea trebuie sa creasca exponential. Cu un sfincter in abdomen mai mic de 1 cm, competenta sfincterului nu poate fi obtinuta prin cresterea presiunii, cum nici cu o lungime suficienta, dar cu un sfincter hipoton, refluxul nu poate fi anulat. Deci, intre lungimea segmentului abdominal si tonusul bazai al sfincterului sunt relatii interactive, nu aditive. Aceasta o demonstreaza studiul prin manometrie tridimensionala ce integreaza presiunea exercitata in jurul circumferintei si de-a lungul intregii lungimi a sfincterului. Astfel se evidentiaza mai corect deficientele mecanice ale S.E.I. decat prin manometria standard.

Importanta esofagului abdominal in prevenirea refluxului poate fi interpretata si prin prisma legii lui La Place ce demonstreaza ca presiunea necesara deschiderii unui tub pliabil este invers proportionala cu diametrul tubului cand sunt situate intr-o camera comuna de presiune (13, 14).
Rezulta ca competenta S.E.I. este in functie de tonusul bazai, lungimea totala si lungimea segmentului intraabdominal, incat o presiune mai mica de 6 mmHg, un sfincter mai scurt de 2 cm si un segment intraabdominal al sfincterului mai mic de 1 cm vor duce la aparitia refluxului in 76%, 79% si respecti80% din cazuri. Cand toti cei trei factori sunt prezenti, incidenta refluxului creste la 92% (12, 13).




Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Patologia chirurgicala a esofagului:


 
Fa-te cunoscut! invitatie-1
Invitatie Online - promoveaza produse medicale invitatie-2

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

invitatie-3
vizitatorii nostri pot fi clientii tai