Enterocolita acuta necrozanta realizeaza un lou clinic greu de sistematizat facand diagnosticul preoperator dificil sau chiar imposibil, mai ales ca fiind o afectiune putin frecventa ne gandim mai rar s-o implicam in etologia unui
abdomen acut. Asa se face ca de obicei diagnosticul nu este afirmat decat prin laparotomie.
Surne de obicei la subiecti varstnici (in medie 66 de ani), fara trecut digestiv, deseori prezentand tare multiple: afectiuni cardio-vasculare, tratamente anterioare cu corticoizi, denutritie cronica etc, dar si la tineri.
Debutul este de regula brutal, fara prodroame, cu dureri abdominale.
In toate cazurile loul clinic se imbogateste progresiv cu degradarea starii generale avand ca rezultat starea de soc septic.In formele tipice intalnim de obicei triada functionala: durere, varsaturi,
tulburari de tranzit. La aceasta triada frecvent se inregistreaza un sindrom toxico-septic.
Durerile sunt intense, permanente, profunde iar topografic se plaseaza initial de obicei intr-una din fosele iliace, ulterior extinzandu-se mai mult sau mai putin rapid in tot abdomenul; ele prezinta paroxisme pe un fond de dureri continui dar moderate.
Daca ne referim la iradierea durerii merita retinuta ideea ca niciodata durerea nu iradiaza posterior si acest lucru reprezinta un argument valoros in diagnosticul cu
infarctul entero-mezenteric (2, 7).In realitate avand o frecventa de circa 90%, durerile sunt prezente in diverse studii ca imbracand toate formele atat ca intensitate cat si ca mod de debut sau tip. Cu alte cunte, variabilitatea este caracterul pregnant al durerii din enterocolita acuta necrozanta.
Varsaturile prezente in 75% din cazuri au caractere variabile (la debut
varsaturi bilio-alimentare ulterior varsaturi de staza iar uneori avand aspect de "zat de cafea\").
La formele aparute post-operator staza gastrica este un element constant.
Tulburarile de tranzit intestinal constituie semnul care ca frecventa urmeaza durerii abdominale, dar valoarea sa diagnostica ramane orientativa deoarece aspectul clinic este variat. La debut frecvent este observata
diareea (uneori sanghinolenta) iar in perioada de stare predomina oprirea tranzitului intestinal, fapt care, asociat cu
varsaturile si meteo-rismul abdominal, conduce deseori la diagnosticul preoperator eronat de ocluzie intestinala.
Daca in rare cazuri starea generala ramane bine conservata (Roy-Rudelle), in cele mai multe cazuri aceasta este profund alterata, realizand un lou de soc septic asociind colaps cardio-vas-cular, cianoza extremitatilor, oligurie, chiar anurie.
Temperatura este rareori foarte ridicata, poate fi normala marturisind nota toxica, dar de obicei este intre 38-39 grade Celsius.
Ca o remarca cu titlu general se observa in ansamblu in toate cazurile o discrepanta edenta intre starea generala (de obicei grava) si semnele abdominale (care in general apar estompate).
La examenul abdomenului loul cel mai des are o alura ocluziva, cu meteorism abdominal asociat la o
durere difuza si o aparare musculara li-
mitata, franca sau discreta, martor al unei participari peritoneale cvasiconstante. Rareori o contrac-tura musculara veriila impune diagnosticul de peritonita (6, 7). Mai rar gasim:
- o matitate pe flancuri, expresie a unui epan-sament peritoneal;
- perceperea unei mase abdominale mata la percutie situata intr-una din fosele iliace in raport cu segmentul intestinal afectat (Gillet-Seyer);
- o liniste abdominala la ascultatie.
Tuseul rectal poate edentia bombarea dureroasa a Douglas-ului si uneori prezenta sangelui amestecat cu materii fecale, sange partial digerat, facandu-ne sa suspectam infarctul enteromezen-teric.
