Mai mult de 90% din persoanele infectate nu prezinta vreo simptomatologie (fenomenul poarta numele de comensualism).
Expresia clinica a amibiazei colonice este foarte dirsa in functie de regiunea geografica.
Colita non-dizenterica
Colita non-dizenterica cea mai frecnta forma intalnita in regiunile temperate. Se manifesta prin dureri abdominale,
diaree pastoasa, continand frecnt glere mucoase, alternand cu perioade de con-stipatie si sindrom dispeptic.
Colita dizenterica acuta
Colita dizenterica acuta este forma cea mai frecnt descrisa in zonele endemice. in Europa, aceste forme sunt rare sau chiar exceptionale.
Debutul este progresiv cu dureri abdominale difuze si diaree. in cateva zile se realizeaza un lou clinic de dizenterie moderata. Temperatura poate fi normala sau depaseste 38CC in 10-20% din cazuri.
Examenul clinic arata un
abdomen suplu, dureros pe aria de proiectie a cadrului colonie si uneori hepatomegalie dureroasa.
Leucocitoza este prezenta (peste 12 000/mm3) cu prezenta polimorfonuclearelor (PMN) tinere.
Evolutia colitelor amibiene dizenterice sau non-dizenterice, poate fi prelungita ducand la fenomene de astenie si scadere ponderala, cu posibilitatea aparitiei complicatiilor colonice locale. De cele mai multe ori, insa, evolutia este favorabila, trecand prin stadiul de comensualism si vindecare parazitologica.
Sub tratament, evolutia este rapida spre vindecare in cateva zile.
Forme gra de colita amibiana
Dizenteria amibiana poate insa imbraca si forme gra, similare unei dizenterii bacteriene.
Asa-zisa forma fulminanta prezinta particularitati clinice, fiziopatologice (ischemie) si anatomice (sfa-cele mucoase si perforatii multiple) care o apropie de enterocolita necrozanta (1).
Boala este intalnita in zonele endemice, afectand in general sexul feminin si copii, persoanele in varsta cu tare supraadaugate, imunodeprimati.
Simptomatologia se instaleaza brutal cu sindrom toxico-septic caracterizat de: adinamie, obnubilare, deshidratare si colaps vascular.
Temperatura este variabila, abdomenul dureros colicativ,
varsaturi frecnte. Diareea precedata de tenesme este de multe ori afecala, mucoasa sau sanguinolenta, orificiul
anal fiind iritat hiperemic si beant.
Palparea abdomenului, releva meteorism difuz,
durere si aparare in zonele colonice cu leziuni perforati. Ficatul este marit de volum, sensibil la palpare.
Evolutia spontana este intotdeauna mortala prin peritonita, hemoragie, megacolon toxic, septicemie sau abcese hepatice asociate.
Amibiaza colonica localizata
1. Formele rectosigmoidiene - se manifesta printr-un sindrom rectal cu tenesme, scaune muco-sanghinolente (4-8/zi). Aceste scaune pot alterna cu eliminare de portiuni de mucoasa. Starea generala este pastrata, diagnosticul fiind pus de rectosigmoidoscopie si examenul coproparazitologic al glerelor.
2. Formele cecale. Cecul reprezinta habitatul de electie al amibelor comensuale. Aceasta localizare se poate manifesta prin dureri ale zonei iliace si flancului drept, diaree putin abundenta, in general matinala, mai ales mucoasa decat sanguinolenta. Rectosigmoidoscopia este negativa.
3. Forma apendiculara este frecnt asociata formei cecale, apendicita amibiana de sine statatoare fiind exceptionala.
4. Forma colonica localizata in general la nilul colonului drept si a rectosigmoidului. Frecnta lor este destul de redusa (1,5% din cazurile de colita amibiana). Evolutia este progresiva in forma sub-acuta si se manifesta prin scaune diareice, uneori dizenterice, sau imbraca simptomatologie tumorala cu dureri si sindrom subocluziv.
Simptomatologia enuntata poate fi succesiva sau intricata. Febra si alterarea starii generale este frecnta. Examenul clinic deceleaza intr-un caz din doua masa abdominala prost delimitata, fixa si dureroasa sau tumefactie rectala.
