Nu se cunoaste inca procesul care sta la baza aparitiei cancerului in intestinul gros. Cu toate acestea, in ultimul timp au fost facute numeroase studii pentru o mai buna intelegere a acestui mecanism, in special odata cu aparitia tehnicilor de biologie moleculara. Desi sunt bine definite sindroamele genetice, factorii de mediu par a fi mai importanti. Dovada cea mai evidenta care vine in sprijinul afirmatiei anterioare este incidenta crescuta a cancerului colorectal in societatile "sofisticate\". Nu poate fi rba de diferente genetice atunci cand creste riscul de a face cancer prin migrarea dintr-o zona cu incidenta mica intr-una cu frecventa crescuta. Astfel, prima si a doua generatie de japonezi emigranti in Hawai si California au o rata a incidentei cancerului mai mare decat compatriotii lor din Japonia (23). Similar, portoricanii plecati in SUA au un risc crescut de a se imbolnavi de cancer (54), precum si polonezii emigranti in Australia si SUA (50). Evreii din Israel si Europa au o incidenta a cancerului colorectal mai mare decat cei din Asia si Africa.
S-a demonstrat ca unele componente din regimul
alimentar se coreleaza cu variatiile geografice ale bolii, din acest motiv s-a acordat importanta factorilor care ar putea fi responsabili de aceste diferente.
Dieta
Fibrele celulozice
Riscul crescut al bolii este pus in legatura cu regimul alimentar occidental sarac in fibre. Ipoteza isi are originea in observatia facuta asupra negrilor Bantu din Africa de Sud care consuma cantitati mari de fibre, au scaune luminoase si o incidenta scazuta a cancerului de
intestin gros in atie cu concetatenii albi. Burkitt (1971) si-a popularizat teoria conform careia un aport bogat in
fibre reduce timpul de tranzit intestinal in consecinta si expunerea mucoasei intestinale la carcinogenii intestinali (31).
Volumul mare al scaunelor produce un efect de dilutie asupra bacteriilor din intestinul gros, dimi-nuandu-le potentialul carcinogen. Teoria rolului protector al fibrelor in cancerul de
colon nu a acumulat suficiente do stiintifice.
Grasimile animale
Dieta bogata in grasimi animale constituie un factor de risc major. Incriminarea grasimilor ca un factor posibil etiologic deriva din conceptul ca regimurile occidentale farizeaza dezltarea unei flore bacteriene ale carei microorganisme pot degrada sarurile biliare la carcinogeni. Se stie ca anumite bacterii, in special Clostridium Paraputri-ficum, pot dehidrogena nucleul steroid, un efect care ar fi important in dezltarea compusilor cu structuri similare carcinogenilor cunoscuti.
Aport scazut in vegetale
Lipsa vegetalelor, in special a celor din familia cruciferelor (varza), a fost avansata ca o cauza majora de cancer colorectal. Studii experimentale au demonstrat ca ingredientii activi ai acestor vegetale (indolii) inhiba activitatea carcinogenilor in inductia tumorilor gastro-intestinale.
Alte componente alimentare
Consumul exagerat de hidrocarburi si alcool, desi incriminate nu s-a putut demonstra a fi carcinogen. In privinta oligoelementelor s-a sugerat ca
dieta saraca in K+ farizeaza transformarea maligna a polipilor. Deficienta de Seleniu accentuata
de un aport crescut de zinc si floruri (antagonisti ai seleniului) ar modifica elutia obisnuita a cancerului colorectal. Depletia de Ca ar putea juca un rol in carcinogeneza cancerului de colon.
