Pe langa faptul ca acizii biliari pot fi transformati de bacterii in carcinogeni potentiali, cercetari recente sugereaza ca acizii biliari pot exercita si actiuni directe toxice asupra mucoasei colonului, care pot duce la modificari neoplazice.
Administrati pe cale rectala, la animale de experienta (sobolani), favorizeaza tumorile induse de dimetrilhidrogenaza (46). S-a demonstrat ca si acizii biliari secundari (deoxicolic si litocolic) sunt carcinogenici. Unii autori au gasit receptori la acidul deoxicolic la aproximativ 1/3 din cancerele colo-rectale. Altii au sesizat receptori la acizii litocolici.
Efectele toxice directe ale acizilor biliari pot fi puse in legatura cu cantitatea de Ca++ din dieta. Wargovich si colab. au aratat ca efectele adverse ale acidului deoxicolic asupra mucoasei colonului pot fi ameliorate prin administrarea acestuia sub forma de sapun de Ca++. Newmark si colab. pentru a explica aceasta emit urmatoarea ipoteza: acizii biliari si acizii grasi isi exercita efectul toxic prin legarea puternica a calciului. Depletia mucoasei in calciu duce la descuamarea si proliferarea celulelor, iar excesul de acizi biliari (cei care nu se leaga de Ca++) ataca ADN-ul celular ducand la modificari neoplazice (31).
Colecistectomia in antecedente
Multi autori sugereaza o asociere intre cancerul colorectal si colecistectomie. Vernick si Kuller gasesc un risc crescut pentru cancerul de
colon drept, la ambele sexe, dupa aceasta operatie. Allende si colab. (1) incrimineaza afectiunile culei biliare ca factori de risc in aparitia cancerului de
intestin gros si ca acest risc creste si mai mult dupa colecistectomie. Aceste ipoteze nu au fost confirmate de alte studii (2, 36).In concluzfe, colecistectomia ca factor de risc nu poate fi inca demonstrata. Cu toate acestea, cresterea excretiei de acizi biliari post-colecistectomie este un motiv coerent ce poate explica cresterea riscului in aparitia cancerului de colon.
Bolile inflamatorii
Riscul aparitiei cancerului de
intestin gros la bolnavii cu colita ulcerati a fost aratat de majoritatea autorilor, predominant la dreapta colonului transvers.In boala Crohn, riscul de a face cancer este de 6 ori mai mare.
Nu exista do care sa demonstreze relatia dintre boala diverticulara si cancer, acelas lucru se poate spune despre granulomul amoebian,
tuberculoza sau
sifilis (52).
Infectia cu Schistosoma mausoni este un precursor al cancerului de ca, dar nu al celui colonie, pe cand infectia cu Schistosoma japonicum (in zonele endemice) poate influenta aparitia cancerului pe intestinul gros (15, 63, 6).
Ureterosigmoidostomia
Subiectii cu asemenea operatie prezinta un risc crescut de a face cancer. Tumorile sunt localizate inriabil in jurul anastomozei, cu o perioada de latenta mai mica de 20 ani (32, 57). Mai multi cercetatori, folosind colonoscopia, au aratat o incidenta crescuta a adenoamelor la acesti bolnavi, fapt ce sugereaza rolul favorizant al ureterosigmoi-dostomiei in aparitia cancerului. in
infectiile cronice ale tractului urinar gasim in
urina compusii nitroso. Acesti compusi sunt partial carcinogeni, in special cand vin in contact cu epiteliul intestinal.
Chirurgia gastrica
Multe studii retrospective au semnalat o crestere a mortalitatii prin cancer colorectal dupa operatii pentru
ulcer (28, 47, 60), afirmatie neconfirmata de altii (33, 55).
Printr-un studiu elaborat in 1988, Caygill arata o crestere a riscului mortalitatii de 9,5 ori dupa Billroth I si de 8 ori dupa gotomii (31). Daca acest risc exista, el poate fi explicat prin tulburarile meolismului acizilor biliari dupa gastrectomie sau gotomie si apare la un interl de peste 15-20 ani de la operatiile pe stomac.
Factori genetici
Factorii genetici, alaturi de factorii de mediu, au rol in aparitia cancerului colorectal. Bolnavii cu polipoza adenomatoasa familiala au predispoziti ereditara de a dezvolta cancer de colon, datorita tulburarilor genetice (cromozom S).
Iradierea
Pacientii care au fost iradiati pelvin par a avea un risc crescut de a face cancer rectosigmoidian fata de populatia neiradiata. Rezand datele din literatura putem concluziona ca exista un risc real de a face cancer postiradiere, acesta fiind de pana la 8 ori mai mare fata de lotul martor. La femeile iradiate pentru cancer ginecologic acest risc este de 2-3,6 ori mai mare.
