Leziunile preneoplazice sunt leziuni benigne pe histologic, dar care pot elua intr-un interval variabil de timp spre carcinomul invaziv adevarat. Cercetarile efectuate asupra acestor leziuni nu au putut sili pana in prezent incidenta lor reala. Din punct de vedere epidemiologie existenta leziunilor preneoplazice la pacientii cu cancer penian, confirmat histologic, este apreciata la 10-l5%. Pe de alta parte se apreciaza ca aproximativ 50% din leziunile preneoplazice degenereaza, dar in acelasi timp nu se cunoaste formal tipul si procentajul de tratamente efectuate inainte de degenerare.
- Leucoplazia - consta in aparitia de placarde albicioase cutanate, hipertrofice sau atrofice, asemanatoare cu niste insule rugoase care pot ingloba si meatul uretral.
- Cornul cutanat - ("penile horus\" al autorilor anglo-saxoni) se prezinta sub forma unor formatiuni keratozice hipertrofice si exuberante, survenite dupa balanite sau fimoza.
Tratamentul este excizia chirurgicala verificata histologic, cu margine de siguranta si postectomie asociata, obligatorie. Recidiva se poate electrocoa-gula, dar recidiva si transformarea neoplazica raman mereu posibile, iar din aceasta cauza pacientul trebuie monitorizat o perioada mai lunga de timp.
- Balanita xerotica obliterans - reprezinta varianta localizata a lichenului sclero-atrofic care se situeaza pe gland si preput. Clinic apare ca pete albicioase, indurate, atrofice, cu aspect de mozaic.
Fimoza secundara este frecventa, tratamentul constand in meatotomie, circumcizie, aplicatii locale de corticoizi. in leziunile localizate la gland s-a apelat chiar si la injectarea locala de corticoizi. Cunoscand potentialul
malign al leziunii pacientul trebuie urmarit mult timp.
- Condilomatoza Buschke-Lowenstein - (condi-lomul acuminat gigant) care fata de condiloma acu-minata ("creasta de cocos\") are din start caracter infiltrativ, exuberant, proliferativ. Transformarea neo-plazica se face insidios incat leziunea trebuie considerata ca un veriil carcinom in situ. Nu poate fi deosebit clinic de condilomul malign din start, descris de Davies. Adenopatia este rara, dar trebuie controlata si clinic si chirurgical. Tratamentul consta in excizia tumorii in functie de extensia leziunii, pu-tandu-se ajunge pana la amputatie peniana. Recidiva este posibila, ceea ce obliga la control periodic riguros.
- Eritroplazia Queyrat - are leziuni sub forma de placi rosii, stralucitoare, cu limite nete localizate pe gland sau santul balanopreputial ce apar dupa varsta de 50 ani. Leziunea este mica, supla, nedu-reroasa, dar persistenta. Microscopia leziunii arata hiperplazie epiteliala, cu nuclee hipercromatice si inegale ca dimensiuni. in momentul depasirii membranei bazale este rba de un carcinom autentic. Tratamentul initial este local constand din aplicatii locale cu 5-fluorouracil si circumcizie. in caz de esec se recurge la excizia chirurgicala sau excizia prin laser CO2.
Grossman (1992) considera eritroplazia Queyrat ca o varianta de carcinom in situ.
Gerber (1994) identifica histologie comuna intre eritroplazia Queyrat si boala Bowen. S-a convenit ca localizarea peniana sa-si mentina numele anterior, in timp ce alte localizari sa fie diagnosticate ca boala Bowen.
- Boala Bowen - prezinta leziuni discoide, usor infiltrate, usor hemoragice si aplatizate, de dimensiuni diferite, de culoare rosu inchis, acoperite de scuame si creste. Acestea sunt dispuse pe tegumentele peniene, dar poate interesa si epiteliul foli-cului pilos. Elutia este greu previzibila, invazia ganglionara si viscerala este rapida. Tratamentul consta in excizia chirurgicala, eventual grefare sau aplicatii laser. Pacientii care au aceasta leziune considerata drept carcinom in situ au risc crescut pentru alte neoplazii viscerale.
- Sarcomul Kaposi - este o afectiune a sistemului reticulo-endotelial, caracterizat prin aparitia de leziuni cutanate neovasculare, papulare, sangerande sau ulcerate, dureroase, cu sediul cutanat
penian. Este mai frecvent la pacientii imunode-primati (tratament pentru transt de organe sau cei cu SIDA). La 1 000 pacienti cu SIDA circa 44% prezinta sarcom Kaposi penian. Tratamentul consta in excizie chirurgicala si iradiere externa, uneori datorita extensiei si elutiei se poate ajunge la amputatie partiala de penis.
