mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali
Tumori testiculare
Index » Patologia chirurgicala a aparatului genital masculin » Tumori testiculare
» Histologie

Histologie


Share



Histologic, TTG sunt impartite in doua categorii majore: seminomatoase (TTGS), care nu prezinta diferentiere histologica, si non-seminomatoase (TTGNS), prezentand diferentiere embrionara (carcinomul embrionar), extraembrionara (choriocarci-nom, tumora sacului vitelin) si somatice (teratomul).
Datele din literatura arata ca 40% din TTG ale adultului sunt seminoame pure, 15% tumori mixte asociind seminom si 45% sunt tumori non-seminomatoase fara o componenta de seminom, ponderea formelor pure fiind foarte mica, cu exceptia car-cinomului embrionar. Ponderea mare a asocierilor germinale atesta deosebita capacitate de diferentiere a celulelor stern. Acest lucru este demonstrat si de constatarea extrem de interesanta ca TTG pot metastaza cu alta structura histologica decat cea primara (in forma pura sau asociata)! precum si de posibilitatea metastazelor germinale de a se transforma - spontan sau postcitostatic - intr-o alta neoplazie (cel mai frecnt in sarcom).
Clasificarea histologica OMS a tumorilor testiculare


1. Tumori germinale.

A. Tumori germinale pure.


- seminom;

- carcinom embrionar si tumora sinusului endodermic;


- teratom;

- choriocarcinom.


B. Tumori germinale mixte.

- carcinom embrionar cu teratom (terato-carcinom);


- carcinom embrionar cu seminom;

- carcinom embrionar cu teratom si seminom;


- teratom cu seminom;

- orice combinatie cu choriocarcinom.


2. Tumori ale cordoanelor sexuale si ale stromei gonadice.

A. Forme bine diferentiate


- tumori cu celule Leydig;

- tumori cu celule Sertoli;


- tumori ale granuloasei.

B. Forme intricate


C. Forme incomplet diferentiate

3. Tumori si pseudotumori continand atat celule germinale cat si ale cordoanelor sexuale si ale stromei gonadice


A. gonadoblastoame;

B. alte tumori.


4. Tumori variate

5. Tumori ale tesutului limfoid si hematopoetic


6. Tumori secundare

7. Tumori ale canalelor excretoare, tumori dezvoltate din retae testis, tumori epididimare, ale cordonului spermatic, ale capsulei, ale tesutului de sustinere si anexelor.


A. Tumori adenomatoide

B. Mezotelioame


C. Adenoame

D. Carcinoame


E. Tumori melanotice neuroectodermice

F. Tumori Brenner


G. Tumori ale tesuturilor moi.

- rabdomiosarcoame embrionare;


- alte tumori.

8. Tumori neclasate


9. Leziuni pseudotumorale

A. Chisturi epidermoide


B. Orhite nespecifice

C. Orhite granulomatoase nespecifice


D. Malkacoplazie

E. Periorhita fibromatoasa


F. Granulomul spermatic

G. Lipogranulomul


H. Resturi suprarenaliene

I. Alte leziuniIn ciuda caracterului exhaustiv al aceastei clasificari, vom retine ca - sub raportul practicii clinice - 95-97% din tumorile testiculare sunt maligne si germinale.

Consecutiv, o tumora testiculara va fi supusa orhidectomiei radicale (inghinale), examenul anato-mopatologic urmand a sili cu exactitate natura histologica a acesteia.
Seminomul pur reprezinta 40% din TTG si inregistreaza o incidenta maxima intre 40-50 de ani. Macroscopic este o tumora mare ce creste testiculul in toate diametrele, pastrand forma ovoidului glandular.
Pe sectiune prezinta aspect uniform, alb-cenu-siu, cu zone hemoragice si de necroza.
Microscopic este format din celule rotunde, hexagonale, cu infiltratie limfocitara si rare elemente sincitio-trofoblastice mimand choriocarcinomul. Varietati histologice: seminom spermatogonic, anaplazic si spermatocitic, ultimul avand un prognostic mai bun si intalnindu-se la varste inaintate. TTGS sunt foarte sensibile la radioterapie si chimioterapia specifica actuala.
Carcinomul embrionar reprezinta aproximativ 25% din tumorile testiculare, avand incidenta maxima la pacientii mai tineri. Macroscopic este o tumora mai mica, cu suprafata neregulata prin consistenta inegala, dezvoltata in plin parenchim testicular. Pe sectiune are aspect neomogen, alb cenusiu, cu zone intinse de necroza hemoragica. Pattern-u\\ microscopic include o mare varitate de celule epitelia-le dispuse glandular papilar, cu caracter anaplastic, cu structura embrionara heterogena. Este foarte agresiv.
Teratomul are o incidenta mica in forma pura, fiind mai frecnt asociat carcinomului embrionar (teratocarcinom). Contine un potpuriu de structuri tisulare derivand din cele trei foite germinale. Macroscopic prezinta pe sectiune un aspect neomogen, pestrit, cu arii chistice, solide, cartilaginoase, osoase, sebacee, mucoase etc. Microscopic prezinta multiple structuri celulare specifice originii: glande mucoase (endoderm), tesut cartilaginos, muschi (mezoderm), chisturi epiteliale scuamoase (ecto-derm) cu diferite grade de diferentiere: matur, imatur, cancerizat. Este mai putin agresiv, cu potential metastazant mai redus. Forma pura nu raspunde la chimioterapie.
Choriocarcinomul afecteaza grupa de varsta foarte tanara, fiind foarte rar in forma pura. Este extrem de agresiv, practic incurabil. Pacientii se prezinta cu boala metastatica avansata la primul diagnostic, decedand in scurt timp. Sunt tumori moi, mici, hemoragice, rapid metastazante. Microscopic este format din sincitiotrofoblasti si citotrofoblasti dispusi sub forma papilara.
Tumora sacului vitelin (yolk sac tumor, tumora sinusului endodermal sau carcinom embrionar infantil) este cea mai frecnta tumora testiculara la copil (60%), fiind extrem de rara la adult in forma pura. Pe sectiune tumora are un aspect alb-cenu-siu lobulat, cu consistenta inegala, alternand arii solide cu arii chistice. Microscopic se descriu structuri tubulare sau glandulare anastomozate; uneori zone solide alterneaza cu zone papilare formand corpii Schiller Duval.
Vom incheia aceasta succinta trecere in revista a aspectelor histopatologice ale TTG amintind existenta rara a cancerului germinai extragonadal (1-5%). Aparentul paradox al coexistentei unui cancer de tip germinai cu testicule normale se explica prin malignizarea unor celule restante de-a lungul traiectului de migrare a celulelor germinale embrionare de la sacul vitelin la gonade in perioada embrionara. Cele mai frecnte localizari sunt retro-peritoneale si mediastinale.



Tipareste Trimite prin email

Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor


  Sectiuni Patologia chirurgicala a aparatului genital masculin:


 
Fa-te cunoscut! invitatie-1
Invitatie Online - promoveaza produse medicale invitatie-2

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

invitatie-3
vizitatorii nostri pot fi clientii tai