Ecografia este fara indoiala de folos in diagnosticul tumorilor culei biliare, constituind pentru cei mai multi clinicieni primul pas in explorarea unui bolnav cu o suferinta biliara. Aceasta explorare poate
evidentia calculi, atunci cand este asociata
litiaza si
tumora sau elementele sale de proare in cinatate si la distanta (adenopatii, invazie sau metastaze hepatice) - acuratetea ei diagnostica fiind apreciata intre 70-90% (12,13). Explorarea ecografica poate semnala in formele incipiente mici
tumori parietale protruzi in lumen sau zone limitate de infiltratie ale peretelui cular, iar in formele avansate perete difuz ingrosat sau o masa culara neomogena.
Tomografia computerizata poate de asemeni evidentia prezenta tumorii, a extensiei de cinatate si prezenta sau absenta metastazelor (ganglionare, viscerale).
Colecistografia si colecistocolangiografia au o valoare relativa pentru diagnostic; de obicei prezenta neoplasmului este asociata cu neopacifierea culei biliare, mai rar cu opacifierea neomogena sau cu mici imagini lacunare fixe sugerand prezenta tumorii, indeosebi in colecistopatiile nelitiazice in care lipsa calculilor permite interpretarea imaginii.
Colangiografia endoscopica retrograda si trans-parieto-colangiografia sunt utile in masura in care pun in evidenta, in formele icterice, invazia caii biliare principale.
Radiografia abdominala simpla poate evidentia calcifierea peretilor culei biliare - cula de portelan - asociata cu carcinomul schiros infiltrant in mai mult de 25% din cazuri; constatarea acestei entitati impune colecistectomia.
Angiografia selectiva, mai putin utilizata in practica clinica, este sugestiva indeosebi in formele avansate, putand arata modificari de traiect si de calibru ale arterei cistice, amputatia vaselor din peretele culei biliare.
Markerii tumorali nu constituie un indicator pentru tumorile maligne ale VB, asocierea cu valori semnificativ crescute ale antigenului carcino-embrio-nic (CEA) si - fetoproteinei (AFP), fiind rar intalnita si nespecifica (12, 13).
Majoritatea instigatiilor de laborator nu sunt relevante sau specifice afectiunii. Pot apare modificari ale hemoleucogramei cu
anemie si leucocitoza, pozitivarea testelor de retentie hepatica atunci cand exista un grad de colestaza.
Diagnosticul extraclinic al tumorilor incipiente de cula biliara nu rezolva totdeauna dificultatile diagnosticului clinic, astfel incat precizarea preopera-torie a diagnosticului nu este un fapt frecnt. In aceste conditii, examenele macroscopic si microscopic sistematic al piesei operatorii au o importanta hotaratoare in silirea diagnosticului.