Se apreciaza ca numai 1/3 din cazuri poseda o distributie anatomica in acord cu descrierea clasica. Exista o mare rietate anatomica din care retinem ca mai importante urmatoarele:
Variante ale culei biliare - sunt schematizate in . 1 (A, B, C, D): cula dubla (cistic unic), cula bilobata (doua canale cistice), cula intrahepatica si cula situata de partea stanr-a.
Variante ale canalului cistic (. 2)
1. Variantele de numar ale canalului cistic pot fi reprezentate de absenta cisticului ( 2 A), ceea ce este o raritate anatomica (7 la 5 000 de cazuri dupa Maingot),\' sau cistic duplicat. Mai frecvent decat cisticul dublu (doua canale independente cu pornire si deversare separata - 2 B), cisticul duplicat se bifurca dupa un traiect scurt in doua ramuri a caror deversare este riabila: ambele ramuri se deschid in CBP; una din ramuri se rsa in CBP, iar a doua in canalul hepatic drept, sau, in fine, ramura superioara capata o directie ascendenta si patrunde intrahepatic pentru a se rsa intr-un canal seg-mentar ( 2 C).
2. Variantele de traiect si deversare
- cisticul "in gat de lebada\", initial ascendent, dupa ce face o angulare (uneori aderenta la canalul hepatic drept) coboara in paralel cu CBP, in "tea de pusca\" (. 2 D);
- cisticul cu traiect ascendent, cu deschidere dupa un scurt traiect in canalul hepatic drept (. 2 E);
- mai rar, cisticul se rsa in convergenta biliara sau intrahepatic intr-un canal segmentar (. 2 F);
- cistic cu deversare joasa in C.B.P., retro-duo-denal (. 2 G);
- tipul "spiral\" cu deversare pe versantul stang al C.B.P., incrucisand-o prin fata in 6% din cazuri -tipul spiral anterior, si prin spate, in 2% din cazuri -tipul spiral posterior (. 2 H, 2 I).
3. Variantele de calibru pot fi reprezentate de cistic larg (de obicei si scurt), cistic ingustat, sau cistic cu ingustari multiple si dilatatii sacciforme.
Variantele sculare ale arterei cistice (. 3). Originea arterei cistice poate fi in artera hepatica stanga in 5-l0% din cazuri, in artera gastroduo-denala in 2-4% din cazuri sau exista doua
artere cistice, dintre care cel putin una cu origine anormala (4, 5, 7). Variantele de numar sunt fie absenta arterei cistice, fie arterele cistice supranumerare, iar riantele de pozitie, destul de frecvente, determina un plus de dificultate in identificarea lor chirurgicala.
Variantele canalului hepatic
Unirea celor doua canale biliare de origine ale hepaticului poate avea loc in profunzimea hilului sau chiar in profunzimea parenchimului hepatic. in afara de cele doua canale hepatice pot exista canale accesorii, care se rsa in cula biliara, cistic, CBP, duoden; ele pot fi responsabile de bilira-gia postoperatorie (3, 5, 8).
Exista situatii in care canalele hepatice drept si stang nu mai formeaza canalul hepatic comun ci se rsa direct in cula biliara, astfel incat canalul coledoc se afla in imediata continuare a cisticului. Exista si rianta in care numai canalul hepatic drept, care poate fi dublu, se rsa in cula biliara, iar cel stang formeaza canalul hepatic.
