mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Deficitul si excesul de vitamine
Index » Nutritia » Deficitul si excesul de vitamine
» Excesul de vitamine

Excesul de vitamine







Conform National Health Interview Sury, mai mult de jumatate din adultii din Statele Unite folosesc suplimente vitaminice si/sau minerale, in anumite situatii ingestia situandu-se in limitele toxicitatii. Copiilor li se administreaza de obicei multivitamine, in timp ce adultii folosesc frecnt o singura vitamina. Consumul de suplimente vitaminice are o incidenta crescuta in randul persoanelor cu nil crescut de instruire, de obicei cu o stare buna de sanatate.
Vitaminele liposolubile sunt depozitate in cantitati variate in organism si de aceea pot sa genereze mai frecnt efecte adrse atunci cand sunt consumate in exces; excesul de vitamina D (modulul 354) si A sunt bine descrise. Vitaminele hidroso-lubile sunt excretate repede si doar o cantitate limitata se depoziteaza. in consecinta, intoxicatiile cu aceste vitamine se produc numai cand se ingera cantitati mari.



VITAMINA A SI CAROTENII

Carotenemia Caro-tenemia apare printr-un consum excesiv de precursori ai vitaminei A, in principal morcovi. Excesul de caroten nu este nociv, cu exceptia efectului "cosmetic\"; faptul ca hiper-carotenemia nu produce hipervitaminoza A sugereaza ca transformarea carotenului in vitamina A este un proces cu reglare exacta. Carotenemia se manifesta prin ingalbenirea tegumentelor, predominant la nil palmar si tar, si printr-un ser colorat in galben. Diagnosticul diferential cu icterul este transat de faptul ca in hipercarotenemie sclerele raman albe. Pacientii hipotiroidieni au susceptibilitate crescuta. Excluderea morcovilor din alimentatie duce la disparitia rapida a pigmentarii. Modificarea culorii pielii se poate produce si prin consumul altor fructe sau legume colorate.
Toxicitatea vitaminei A Hipervitaminoza A se poate produce prin supraingestia accidentala de catre vanatori sau exploratori (ficat de urs polar), prin administrarea la copii de catre parintii hiperprotectivi sau printr-o terapie inadecvata. Intoxicatia acuta creata printr-o doza unica masiva produce durere abdominala, greata, varsaturi, cefalee, ameteala, letargie, edem papilar si, la copii, bombarea fontanelei, urmata la cateva zile de descuamare generalizata si recuperare ulterioara. Intoxicatia cronica se produce dupa ingestia zilnica, timp indelungat, a 25000 unitati (sau mai mult) si este caracterizata de dureri de oase si articulare, hiperostoza, caderea parului, uscaciunea si fisurarea buzelor, anorexie, hipertensiune intracra-niana benigna, febra (joasa), prurit, scadere in greutate si hepatosplenomegalie. Singura modificare paraclinica este cresterea concentratiei vitaminice in ser, mai ales sub forma retinil-esterilor. Concentratia RBP este normala, excesul de vitamina A fiind legat de lipoproteine. Simptomele dispar prompt la intreruperea aportului vitaminic, dar ciroza hepatica este o complicatie tardiva a supradozajului.


VITAMINA E

Doze mari de vitamina E au fost ingerate perioade lungi de timp fara a cauza afectare aparenta la unii pacienti. Altii, insa, au prezentat greata, acuze gastrointestinale, cefalee si posibila hipertensiune. Adevarata intoxicatie apare in doua situatii: la persoanele care primesc tratament anticoa-gulant per os si la prematuri. In cantitati mari, vitamina E poate antagoniza actiunea vitaminei K si prelungeste timpul de protrombina; aceasta duce la potentarea efectului anticoa-gulantelor orale. Administrarea vitaminei E la prematuri a produs ascita, asociata cu hepatosplenomegalie, icter colestatic, azotemie, trombocitopenie.



VITAMINA K
Cantitati mari de vitamina K pot bloca efectele anticoagulante orale, iar administrarea in sarcina produce icter la nou nascut.


PIRIDOXINA

Majoritatea adultilor pot consuma pana la de 10 ori doza zilnica de 2 mg piridoxina fara sa apara efecte secundare. Totusi, ingestia timp indelungat a mai multor grame pe zi produce neuropatii periferice sere care genereaza simptome ca ataxie, amorteli periorale, neindemanare in folosirea mainilor si picioarelor, pierderea simtului vibrator si a celui pozitional, fara afectarea reflexelor sau functiilor senzoriale. Renirea dupa oprirea ingestiei este lenta. Doze reduse (25 mg/ zi) pot antagoniza efectul levodopa in boala Parkinson si scad efectul anticonvulsivant al fenitoinei si barbituricelor.

VITAMINA C
Vitamina C este consumata de 85% din cei care ingera vitamine, datorita supozitiei ca administrarea cantitatilor mari de vitamina C (1 gram sau mai mult zilnic) previne sau diminueaza simptomele guturaiului. Cu toate acestea, studiile controlate nu au demonstrat diferente semnificati in aparitia, seritatea sau durata episoadelor gripale la persoanele tratate cu vitamina C. Folosirea in acest mod a vitaminei este fara rezultate si probabil total gresita. Folosirea pe termen lung a acidului ascorbic in aceste doze interfereaza cu absorbtia vitaminei B12, creste nilul seric al estrogenilor la femeile cu aport exogen de estrogeni, produce uricozurie si predispune la formarea litiazei renale oxalice. in plus, dozele mari influenteaza dezvoltarea enzimelor meolizante la fat si poate genera scorbut recidivant la copii ai caror mame au ingerat cantitati mari de vitamina C in timpul gestatiei. Dozele
farmacologice (200 mg/zi) pot corecta anomaliile leucocitare la pacienti cu sindrom Chediak-Higashi (modulul 62).

NIACINA
Doze mari de niacina sunt folosite in tratamentul hipercolesterolemiei ( modulul 341) si ocazional in alte scopuri. Niacina produce descarcare histaminica, care poate genera eritem ser, prurit, afectare gastrointestinala si agravarea astmului. Poate apare acantosis nigricans. La o doza de 3 g/ zi, nilul seric al acidului uric creste, la fel si glicemia. Dozele mari pot afecta si ficatul, producand chiar icter colestatic.


Tipareste Trimite prin email




});
Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor