. Vindecarea bolii-principalul obiectiv
Sunt putine cancerele ce pot fi vindecate numai cu citostatice (exemplu: boala trofoblastica placentara, unele leucemii, rar unele limfoame).
. Chimioterapia neoadjuvanta.
Are drept scop obtinerea unor remisiuni si silizarea bolii pentru tumorile avansate, initial inope-rabile. Este urmata de alte modalitati terapeutice: chirurgie si/sau radioterapie. Poate fi folosita si in anumite
tumori de dimensiuni mici dar foarte agresive pentru obtinerea remisiunii tumorii primare, silizarea bolii si eventual distrugerea micrometasta-zelor.
. Chimioterapia de consolidare sau adjuvanta.
Este folosita dupa tratamentul chirurgical in tumorile cu factori de prognostic defarabili (risc inalt de metastazare) si pentru tratamentul bolii minime reziduale.
. Chimioterapia paliativa.
Isi propune cresterea confortului bolnavilor cu forme avansate de cancer (metastaze prezente).
Asocierea chimioterapiei la chirurgie si radioterapie se dovedeste benefica pentru ca in cele mai multe cazuri se obtine o prelungire semnificativa a intervalului liber de boala.
Hormonoterapia
Este o metoda cunoscuta inca de la inceputul secolului trecut, valoarea ei fiind demonstrata de Beatson in 1895, ce prin ooforectomie a incetinit elutia cancerului mamar.
In cursul acestui secol s-a demonstrat ca anumite tumori nu se pot dezlta decat in prezenta unui hormon, si a receptorilor sai, fenomen numit "dependenta hormonala\". Deprivarea, substituirea sau inducerea apoptozei cu ajutorul hormonilor constituie modalitati ce se aplica curent in tratamentul tumorilor hormono-dependente (exemplu: cancerul glandei mamare,
prostata etc).
Hormonoterapia aditiva
. in cancerul glandei mamare se foloseau andro-geni de tip propionat de testosteron, Fluoximestron sau Permastril. In prezent este putin folosita, pentru ca eficienta acestora este mai mica decat a altor hormoni, iar efectele secundare nu sunt de neglijat;
. corticoterapia, ca tratament aditiv are anumite indicatii in tratamentul cancerului prin activitatea antitumorafa sau pentru combaterea unor complicatii ale bolii si ale tratamentului acesteia.
Hormonoterapia abtativa
Reprezinta deprivarea organismului de anumiti
hormoni prin extirparea chirurgicala sau radiologica a principalelor surse naturale de hormoni sau prin folosirea unor substante ce realizeaza deprivarea chimica (exemplu: aminoglutetimida ce suprima functia suprarenalei).
Deprivarea organismului se poate produce si prin folosirea unor antihormoni: exemplu, dietilstilbestro-Iul in doze mici in cancerul de prostata sau analogii de LH-RH.
Hormonoterapia antagonizanta
Exemplu: antiestrogenii nesteroidici de tipul Ta-moxifen sau Raloxifen in canceru glandei mamare; ciproteron acetat (Androcur) in cancerul de prostata. Se admite de diversi autori ca anumiti hormoni induc apoptoza celulelor tumorale (exemplu, Tamoxi-fenul).
Terapia hormonala ar trebui facuta numai dupa determinarea receptorilor hormonali din tesutul tu-moral.
Indicatiile hormonoterapiei
. adjuvanta in majoritatea cancerelor hormono-dependente (glanda mamara, endometru, ovar, prostata, melanom malign, unele forme de cancer renal);
. paliativa in tratamentul metastazelor osoase (Farlutal, Megace, Aminoglutetimida in cancerul ma-mar);
. curativa in anumite cancere ale prostatei.
Nu trebuie crezut ca hormonoterapia este lipsita de efecte adverse. Reduile sunt complicatiile cardio-vasculare.
Terapia biologica
Este o metoda ce foloseste produsi cu efecte antiblastice. Acesti produsi pot fi clasificati in urmatoarele cfase (Gutterman 1992):
1. Antiproliferative: - alfa si beta interferonul;
- factorul de crestere tumorala b (bTGF);
- oncostatin;
- inhibitori ai celulelor suse;
2. Substante imunologice: - limfocite;
- interleukine (2,4,6,14,15,16,17);
- gama interferon;
- factorul de necroza tumorala (TNF);
Imunoterapia este in plina dezltare gratie unor cercetari recente, iar triaturile sunt inca la inceput (17).
3. Factori de crestere hematopoietici:
- eritopoietina;
- factorul de stimulare a coloniilor granulocitare;
- factorul de stimulare a coloniilor granulocitare si macrofage (Neopogen, Leucomax);
- transtul de celule stern.
4. Antimetastatice si antiangiogenice.
- inhibitori de colagenaze;
- factorul plachetar 4;
- trombospoodin;
- fumagillin.
