Regimurile alimentare joaca un rol important in aparitia unor cancere, afirmatie sustinuta de argumente epidemiologice si clinice. Astfel regimurile alimentare bogate in grasimi de origine animala si
dulciurile fine favorizeaza aparitia cancerelor ma-mare, ovariene si mai ales ale endometrului. In timp ce alimentele cu continut bogat in nitrozamine favorizeaza aparitia cancerului gastric.
Consumul exagerat de alcool asociat cu
fumatul predispune la aparitia cancerelor faringo-laringiene, iar consumul exagerat de dulciuri fine si proteine, in dauna alimentelor bogate in fibre, se asociaza frecnt cu cancerul colono-rectal.
Carentele in
vitamine (vitamina A) sau unele
minerale (cupru) favorizeaza aparitia cancerului pulmonar (45).
Factori, virali
Etiologia virala a cancerului este un domeniu foarte discutat si insuficient elucidat din punct de dere clinic. Sunt autori care admit ca oncogeneza virala este un proces complex, ce prin simplificarea unor modele din culturile de celule, permite identificarea a trei etape: (46, 35)
- celulele gazdei sunt infectate viral, cu integrarea ADN-ului viral in genomul celular cu aparitia unei modificari genetice;
- celulele transformate genetic, exprima una sau mai multe gene
virale care permit cresterea nedefinita a celulelor din culturi (fenomen de imortalizare);
- primele doua etape sunt esentiale in aparitia cancerului dar nu suficiente, fiind necesare mai multe enimente genice.
Virusurile nu realizeaza transformarea in toate celulele infectate. Ele au comportament diferit, nu prolifereaza in celula, nu o lezeaza, insa ii modifica definitiv proprietatile, fenomen numit transformare, ce se transmite generatiilor urmatoare de celule (11).
Virusurile implicate in aparitia cancerelor se impart in doua categorii:
- virusuri cu ADN impartite in 4 familii: papova-virusuri, adenovirusuri,
herpes virusuri, pox virusuri;
- virusuri cu ARN care se clasifica in raport cu specia gazda careia ii induc tumorile. Desi in literatura de specialitate sunt date care dau ca certitudine etiologia virala pentru un numar mare de cancere, noi consideram ca virusurile pot fi in anumite imprejurari factori cancerigeni, dar nu exclusivi.
Factori endogeni
Cunoasterea factorilor endogeni permite identificarea grupelor populationale al caror teren biologic prezinta un risc crescut, necesitand o supraghere permanenta. in aproximativ 20-30% din cancere intervin si factori endogeni.
Factori genetici
Trebuie priviti din doua puncte de dere: - transmiterea directa ereditara a unui proces
malign sau a unei stari precursoare;
- modificarea unei gene functionale (protoonco-gene ce devin oncogene), asa cum am descris anterior.
Transmiterea ereditara a cancerelor
Discutata mult in literatura in prezent, este posibila numai pentru un numar restrans de cancere, de exemplu:
-
tumora Wilms bilaterala;
- retinoblastomul bilateral;
- unele Itmfoame.In anumite situatii se poate transmite gena modificata. De exemplu genele BRCA, si BRCA2 responsabile de cancere mamare si ovariene. Descendentele unor mame ce au mostenit aceste gene modificate, dezvolta un cancer mamar la varste mai tinere, intr-un procent de 60-80 din cazuri.
In plus, se pot transmite o serie de afectiuni cu potential mare de malignizare in cursul vietii individului, de exemplu: polipoza familiala, neurofibro-matoza si sindromul de insilitate cromozomi-ala.
Sindromul de agregare familiala presupune o predispozitie genetica dependenta de interactiunea cu factorii din mediul inconjurator: sindromul Li-Fraumeni, sindromul Lynch.
Modificarile cromozomiale
Cum sunt deletiile, cromozomii inelari, inrsiile si translocatiile preced si predispun la aparitia unor forme specifice de cancer.
Aspectul cel mai important din punct de dere genetic il reprezinta aparitia oncogenelor, prin alterarea unor gene functionale numite protooncogene sub actiunea mai ales a factorilor din mediul extern.
