Epidemiologia descriptiva opereaza cu indicatori sau indici. inainte de a-i discuta acem precizarea ca, pentru a obtine valoarea reala a acestor indicatori sunt necesare cateva conditii esentiale, respectiv:
- inregistrarea si comunicarea corecta a tuturor cazurilor de cancer;
- precizarea timpului si ar. v geografice pentru care se face studiul;
- prelucrarea exacta a datelor obtinute; Sunt 2 categorii de indicatori:
a - extensi sau de greutate specifica sau de structura a fenomenului. Ei se calculeaza impartind un fragment din fenomenul studiat la fenomenul luat in intregime si se inmulteste cu 100. Acest indice arata raportul procentual al partii fata de intreg.
De exemplu: din 100 de femei suspecte de cancer al colului uterin numai la 5 se confirma diagnosticul de certitudine. Aplicand regula mentionata rezulta: 5/100 inmultit cu 100 = 5%.
Indicatorul de greutate specifica e util in oncologie deoarece ajuta la obtinerea unor date importante prind:
- procentul de imbolnare prin cancer pentru o anumita localizare (exemplu: tumorile osoase maligne reprezinta 1,8% din totalitatea cancerelor);
- procentul diferitelor tipuri de leziuni maligne ale unui anumit organ (exemplu: 95% din totalitatea cancerelor corpului uterin sunt auemjuarcinoame ale endometrului si numai 5% sunt alte tipuri de can-ccre);
- repartizarea corecta a unrT fcncluii pentru tratamentul localizarii neoplazice in raport cu procentul de imbolnare.
b - indicatori intensi - indici de frecventa sau de intensitate. Se calculeaza prin impartirea numarului noi de cazuri de boala sau de deces la numarul populatiei dintr-o unitate geografica bine delimitata, intr-o anumita perioada de timp inmultit cu 100 000. Acesti indicatori arata intensitatea fenomenului sau a unei parti din aceasta, la nivelul unei populatii bine delimitate in timp si spatiu.
Principalii indicatori de intensitate sunt urmatorii:
. Incidenta - reprezinta numarul cazurilor noi de boala (de cancer) ce apar intr-o anumita perioada de timp, intr-o comunitate populationala bine delimitata geografic, raportata la 100 000 de locuitori. Acest indicator se poate calcula pe grupe de varsta, sex, rasa sau etnie, mediul de locuit (rural sau urban), categorii sociale, stare materiala, predispozitie genetica, factori psihologici.
De exemplu: in 1984 in S.U.A. cancerul bronho-pulmonar non-smali avea o incidenta de 395,40/ 100000 la barbati, pentru grupa de varsta 70-74 ani, in timp ce la femei pentru aceeasi grupa de varsta si aceeasi perioada, incidenta era de 91,90/ 100.000.(16, 32)
. Mortalitatea - reprezinta numarul de decese prin cancer intr-o comunitate populationala dintr-o arie geografica bine determinata, intr-o anumita perioada de timp (de regula 1 an) inmultit cu 100000 locuitori. Se poate calcula pe grupe de varsta, sex etc.
De exemplu: in 1995, in Bucuresti, mortalitatea prin cancer mamar la femei a fost de 31,33/100 000 de femei.
. Indicele de fatalitate - exprima procentul deceselor prin cancer din subpopulatia de bolna cu cancer.
Indicele de fatalitate = numar decese prin cancer/numar bolna de cancer x 100.
. Prevalenta - reprezinta numarul cazurilor noi si vechi de boala la un moment dat (de regula 1 an), dintr-o comunitate populationala bine definita geografic, inmultit cu 100 000. Se poate calcula in functie de varsta, sex etc.
Importanta acestor indicatori:
- silesc situatia reala a cancerului intr-o anumita perioada de timp;
- orienteaza asupra eficientei diagnosticului si tratamentelor in cancer, pentru ca o prevalenta mare arata o eficienta buna, in timp ce o prevalenta mica, prin incidenta mare si mortalitate mare arata o eficienta redusa a masurilor de prevenire, diagnostic si tratament;
- permit area situatiei cancerului din diverse regiuni sau tari;
- concura la silirea unor prognoze si elaborarea unor programe obiective de combatere a cancerului.
Valorile acestor indicatori pot fi brute sau standardizate.
Pentru obtinerea acestor indicatori sunt necesare urmatoarele surse de informare:
- fisele de consultatie sau carnetele de sanatate indiduala;
- certificatul de deces: are valoare atunci cand diagnosticul de certitudine a fost pus in timpul etii sau la examenul necroptic. In celelate circumstante (nu exista diagnostic de certitudine) poate constitui surse de eroare;
- registrul spitalicesc de cancer;
- registrul national de cancer: reprezinta un sistem complex de colectare, inregistrare si prelucrare a tuturor datelor, legate de cazurile de cancer de pe teritoriul unei tari. Aceasta ar trebui sa se realizeze cu ajutorul unui sistem informational bine pus la punct. La noi in tara, deocamdata, la baza acestui registru sta fisa ONC1 ce trebuie completata de toti medicii ce au pus diagnosticul de cancer si trimisa catre directia de sanatate publica si cabinetele oncologice teritoriale. Neraportarea tuturor cazurilor creaza o situatie falsa despre numarul de cazuri de cancer din tara, cu repercusiuni neplacute in ceea ce priveste finantarea programelor de cancer. in prezent circulatia informationala prind boala
canceroasa pe teritoriul Romaniei este deficitara, ceea ce determina aparitia unor paradoxuri in legatura cu indicatorii mentionati mai sus.
Obiectivele Registrului National de Cancer.
- cunoasterea incidentei cancerului si a localizarilor anatomice;
- cunoasterea tendintelor de evolutie a cancerului, ceea ce permite elaborarea unor prognoze si a unor programe;
- determinarea supraetuirii prin cancer prin confruntarea cazurilor noi de cancer cu decesele.
