Se bazeaza pe eficienta izolarii structurilor bolna pentru controlul crizelor.
Calosotomia
Generalizarea secundara a crizelor se face transcalos (22). Crizele majore au fost controlate, dar cele minore au persistat. Rezultate bune au mai fost observate si de alti autori (23). Modificarile psihologice ce survin dupa colosotomia completa cu sectionarea comisurii anterioare indeamna la reducerea sectiunii la 2/3 anterioare. Crutarea 1/3 posterioare si a spleniumului sau cel putin a acestuia din urma poate evita efectele secundare nedorite ale deconectarii. S-a observat ca sectionarea corpului calos in 2 timpi (intai anterior si apoi posterior) poate evita apatia observata dupa calo-
sotomia completa intr-un timp. Calosotomia a fost initial recomandata la bolnavi cu anomalii bio-electrice bilaterale, dar procedeul a fost aplicat cu bune rezultate si la copii. in principiu, calosotomia trebuie rezervata acelor bolnavi care sunt rezistenti la tratamentele medicamentoase, care au o focalizare hemisferica incompatibila cu o procedura ablativa precum si la c^i cu focare multiple bilaterale.
Rezultate
Dupa sectionarea celor 2/3 anterioare ale corpului calos se inregistreaza in zilele urmatoare: mutism tranzitor, apatie, confuzie si apraxia ideo-motorie la membrul superior de partea nondomi-nanta, pentru 3-4 zile. La bolnavii dreptaci, dar cu functiile de limbaj localizate in hemisferul drept, se pot inregistra
tulburari disfazice mai persistente chiar si dupa sectiuni partiale (24). Crizele generalizate tonico-clonice, tonice si in special drop-ata-curile se amelioreaza la1/3 din bolnavi dupa calo-sotomie partiala si la 3/4 din cazuri dupa completarea ulterioara a calosotomiei. La bolnavii la care se obtin ameliorari noile in privinta crizelor, survin si ameliorari ale functiilor cogniti.
