mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Tratamentul chirurgical al durerii
Index » Neurochirurgie » Tratamentul chirurgical al durerii
» Durerea din cadrul "membrului fantoma

Durerea din cadrul "membrului fantoma







Trebuie diferentiata de durerea din bontul de amputatie, raspunde in 75% din cazuri la coagularea DREZ (15), in timp ce durerea din bontul de amputatie nu raspunde (20).
Nevralgiile post-herpetice, banuite initial ca raspund favorabil la coagularea DREZ, au demonstrat in studii ulterioare o tendinta crescuta la recidi in timp, doar 25% din bolnavi beneficiind de remisiuni sile.
Avand in dere ca un numar important dintre bolnavii care sunt supusi interntiilor de coagulare DREZ la nilul toracic au probleme de mobilizare postoperatorie, modalitatile nondestructi de interntie de tip stimulare spinala sau cerebrala profunda pot fi mai sigure si mai eficiente. Acelasi lucru este valabil si pentru bolnavii cu dureri post-herpetice profunde, continui.
Tehnica. Dupa practicarea laminectomiei la nil de interes (14) se trece la inntarierea leziunilor, in cazul smulgerilor radiculare se evidentiaza leziunile existente. in acest caz ca si in sindromul de membru fantoma se intervine pe un segment cra-nial si unul caudal fata de radacina, ori radacinile interesate. in cazul durerilor post-leziune medulara traumatica se intervine si asupra a 2 segmente cra-nial si 1 caudal (17). Se utilizeaza un electrod de monitorizare cu varf neizolat de 2 mm. Se insera acest electrod in zona de intrare a radicelelor cu o inclinare in sus de cea. 30° fata de rticala si se aplica o temperatura de 75°C pentru 15 sec.



Stimularea medulara (SM) si cerebrala profunda (SCP)

Aceste tehnici non ablati sunt de incercat logic inaintea celor de interceptare anatomica, desi
de obicei se recurge la ele dupa cele ablati. in general insa efectul lor scade de obicei cu timpul (21. 22).
a) Stimularea medulara (SM) este eficienta in tratamentul nevralgiilor postherpetice, durerile de origine vasculara, durerile de bont de amputatie sau elongare nervoasa, dar nu actioneaza in durerile din cadrul "membrului fantoma\" (21, 23). Durerile rebele post-multipfe interntii de discecto-mie ca si unele dureri din cadrul neuropatiilor periferice pot beneficia de asemeni de stimulare medulara (21, 24). Se admite ca SM are indicatii atunci cand paresteziile induse se suprapun pe aria dureroasa.
b) Stimularea cerebrala profunda (SCP) implica stimularea cailor ascendente si descendente care moduleaza transmiterea durerii. Unul este sistemul endorfinic descendent care actioneaza prin substanta cenusie periapeductala si perintriculara, celalalt este sistemul lemniscal ascendent care poate fi stimulat prin imtarea in nucleul ntro-lateral thalamic sau in portiunea sensitiva a bratului posterior al capsulei interne.
Tehnica SM este variabila. in general s-a constatat ca imtele multicontacte realizeaza un control al durerii superior imtelor bipolare (24). Electrodul este imtat complet si contactat la emitatorul de radiofrecnta. Adeseori sunt necesare testari repetate timp de saptamani pentru alegerea optima a frecntei, durata pulsurilor si amplitudinilor.
Odata electrozii connabil imtati, se plaseaza cablul subcutan pana la un buzunar creat de asemeni subcutan pentru plasarea emitatorului de impulsuri. Acest buzunar este plasat de obicei subclavicular sau subcostal abdominal. in cazul utilizarii unui generator de impulsuri extern, bolnavul poate controla voluntar amplitudinea si frecnta impulsurilor cu ajutorul unui programator exterior. Ca si complicatii s-au citat cele infectioase si cele datorate unor defectiuni tehnice ivite in integritatea instalatiei.
Stimularea cerebrala profunda (SCP), a fost raportata ea reusind sa amelioreze cea. 40% din durerile de dezaferentare si cea.60% din durerile nocicepti (22). Stimularea se face la nilul substantei cenusii perintriculare, a thalamusului sau la nil capsular. Acestea din urma s-au dodit mai eficiente in durerea de dezaferentare din arahnoiditele post-discectomii repetate, din unele neuropatii periferice, inclusiv cele postherpetice, dar nu si in durerea membrului fantoma (22). in general insa durerile produse prin dezaferentarile de origine centrala nu sunt influenile prin aceste stimulari (22). Electrozii pentru SCP sunt introdusi stereotaxic in substanta cenusie perintriculara si thalmus (22). Tinta de la nilul substantei para-ntriculare se gaseste la cativa mm de peretele ntriculului III si putin anterior de comisura poste-rioara.




15. Simpatectomiile

Se refera la tratamentul cauzalgiilor mediate pe cale simpatica prin eliberare de norepinefrina, care actiaza sau perpetueaza impulsurile.
Cauzalgiile care uneori pot surni precoce, in primele 24 ore de la leziunea partiala a unui nerv (de obicei sciatic sau median), sunt localizate de regula la nilul extremitatii membrului. Durerea imbraca fie caracterul de arsura, fie acela de durere pulsatila sau lancinanta. Treptat durerea poate progresa catre baza membrului si in afara teritoriului nervului interesat. Ea poate fi declansata de simpla atingere, de frig etc. Initial membrul este cald, uscat si rosu dar in cateva saptamani devine umed, cianotic si rece. Apar de asemeni tulburari trofice.
Simpatectomia poate ameliora durerile din sin-droamele vasculare ale membrelor sau in cele post-amputatie a degetelor, dar nu actioneaza in claudi-catii si in amputatiile deasupra articulatiei pumnului sau a genunchiului (25). Tehnica simpatectomiilor este cea de chirurgie generala (26, 27).


16. Alte tehnici

Transtarile de medulosuprarenala in spatiul subarahnoidian si in substanta cenusie periape-ductala la soareci (28) a demonstrat reducerea reactiei la durerea acuta. Se pare ca mecanismul de actiune al imtelor de medulo-suprarenala ar fi cele de simulare a eliberarii locale de catecola-mine si peptide opioide, efectul analgezic fiind rersibil daca se administreaza Naloxona.



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor