Polimorfismul clinic al AbC se explica, pe de o parte, prin localizarea lor diferita, si pe de alta parte, prin modul diferit de evolutie, dependent, la randul sau, de calea de proare a infectiei, de terenul gazdei, de virulenta germenului cauzal, de antibio-terapia utilizata anterior etc.
Debutul afectiunii este extrem de riat. Modul de debut depinde in fond de o multitudine de factori, si anume: sediul AbC, numarul abceselor, etio-patogenia, forma evoluti, rsta pacientului, virulenta microbiana, tratamentele anterioare cu antibiotice etc. Majoritatea AbC debuteaza prin fenomene de
hipertensiune intracraniana (
cefalee si rsaturi), de multe ori asociate cu sindrom menin-gian. Debutul cu
febra se intalneste in special la copii. Abcesele supratentoriale pot debuta uneori zgomotos, prin crize comitiale generalizate sau, mai ales prin crize focale (motorii, temporale, senzitivo-motorii) insotite de deficit motor postcritic. La
abcesele subtentoriale au fost prezente, la debut, tulburarile de echilibru si coordonare. Uneori debutul este insidios, manifestandu-se fie prin cefalee cu deficit motor lent progresiv, fie prin cefalee cu alterarea treptata a constientei si deficit motor minim.
Perioada de stare se caracterizeaza prin trei sindroame clasice, cunoscute in literatura de specialitate sub numele de "triada Bergman\": sindrom infectios, sindrom de hipertensiune intracraniana si sindrom neurologic de localizare. Rareori prezenta la internare in forma sa completa, triada clasica se intalneste de obicei in faza ansata a evolutiei AbC. Sindromul meningian si tulburarile psihice completeaza triada simptomatologica a AbC.
- Sindromul infectios se manifesta cu semne clinice locale si generale.
Sindromul infectios local este prezent la abcesele adiacente rinogene constand din edem frontal si la abcesele posttraumatice,
edemul inflamator este situat la locul traumatismului.
Sindromul infectios general a fost reprezentat in primul rand de hipertermie si semnele biologice caracteristice infectiilor (hiperleucocitoza cu neutrofi-lie, cresterea vitezei de sedimentare a eritrocitelor).
- Sindromul de hipertensiune intracraniana (HIC) se intalneste frecvent in AbC, in forma sa completa (cefalee, rsaturi, modificari ale fundului de ochi -FO), mai ales la copii.
- Sindromul neurologic de localizare, este estompat de fenomenele de HIC. in aceste conditii, pentru silirea precoce a diagnosticului, acesta trebuie cautat cu multa atentie. Sindromul neurologic de localizare depinde de sediul, numarul si forma AbC. Simptomul clinic cel mai frecvent in seria studiata a fost deficitul motor de diferite grade. Dintre celelalte sindroame neurologice, in ordinea incidentei constatate, se intalnesc in AbC supratentoriale,
tulburari de vorbire (in afectarea emisferului dominant), epilepsie, hemianopsie; in AbC subtentoriale
se constata sindrom arhi- si neocerebelos, paralizii de nervi cranieni.
- Sindromul meningian. in perioada de stare, sindromul meningian complet se intalneste destul de frecvent. Acest sindrom se manifesta clinic major in meningitele bacteriene de acompaniament (9).
- Tulburarile psihice. Alterarea de diferite grade a starii de constienta ta bolnavilor cu AbC este remarcata de catre toti autorii. Pentru explicarea acestui fenomen au fost incriminati factori ca: sindromul de HIC; dezvoltarea frecventa a procesului expansiv intracranian in lobul frontal si/sau temporal; edemul marcat care insoteste AbC de tip so-gen; endotoxinemia bacteriana; elementul encefalitic infectios etc.
Predomina tulburarile de constienta (somnolenta, confuzie, obnubilare), in timp ce tulburarile majore ale starii de constienta (coma) sunt mai rare, mai ales in statisticile publicate in ultima decada. Tulburarile de constienta influenteaza major prognosticul.
