mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Refluxul gastro-esofagian la copil
Index » Neurochirurgie » Refluxul gastro-esofagian la copil
» Etiologie

Etiologie







Continenta sfincteriana cardiala este dictata indeosebi de integritatea anatomica a jonctiunii gastro-esofagiene. Aceasta presupune existenta unghiului Hiss ascutit, integritatea mijloacelor de fixare freno-esofagiene (fibrele Juvara, Rouet si membrana Leimer si Bertolli), cat si a valvulei semilunare Von Gubaroff (la unirea mucoasei gastrice cu cea esofagiana). De asemenea, contribuie si contractia ritmica a sfincterului esofagian inferior (12), cat si marimea hiatusului esofagian diafragmatic. Nu in ultimul rand, factorii responsabili de fixare a stomacului (ligamentul gastro-frenic, micul epiploon si artera gastro-epiplonica stanga prin trepiedul de ancorare Mouchet), daca sunt slab dezvoltati, contribuie la producerea unei hernii hiatale sau la un reflux gastro-esofagian. Lungimea esofagului abdominal mai mica de 2,5 cm predispune, de asemenea, la boala.

La nou-nascut, in special in primele 10 zile de ata exista un reflux gastro-esofagian "fiziologic\", care dispare progresiv pana la finele perioadei neonatale. Nu trebuie considerat patologic la aceasta varsta. De asemenea, nu trebuie interpretat ca patologic un reflux gastro-esofagian izolat, mic, nerepetitiv. Capacitatea esofagului de a indeparta continutul endoesofagian constituie clearance-u\\ esofagian, care dene posibil prin undele peristaltice provocate de deglutitie, unde provocate chiar de continutul endoluminal si unde peristaltice nesistematizate cu un sfincter mai mult fiziologic decat anatomic (10). Studiile manometrice au demonstrat maturarea sa functionala de-abia la varsta de 6-7 saptamani. Acest sfincter prezinta un tonus legat de 15-30mmHg, care poate fi influentat spre hiper-tonie (gastrina, Ranetidina, colinergicele, Metoclopra-mid, histamina, prostaglandinele F2a, substantele alfa-adrenergice etc.) sau spre hipotonie (glucagon, secretina, colecistochinina, prostaglandinele E1, E2, A2, substantele beta-adrenergice, anticolinergi-cale, Diazepam, vasopresina etc).


Un alt complex anatomo-fiziologic ce trebuie remarcat, este motilitatea si integritatea anatomica antro-piloro-duodenala, care odata alterate pot determina producerea refluxului gastro-esofagian (8).
A confunda hernia hiatala cu refluxul gastro-esofagian este astazi o grava greseala in demersul teoretic al diagnosticianului. Dupa cum am vazut, exista hernii hiatale fara reflux gastro-esofagian, dupa cum exista reflux gastro-esofagian in absenta unei hernii hiatale edente.

FIZIOPATOLOGIE
Refluxul gastro-esofagian conduce la instalarea unei esofagite de reflux. Dintre factorii care contribuie la aparitia esofagitei remarcam:
- durata refluxului si frecventa aparitiei lui;


- volumul continutului gastric refluat;

- compozitia continutului gastric refluat si asocierea cu continut bilio-pancreatic;


- capacitatea de clearance esofagian;

- rezistenta mucoasei esofagiene la agresiunea peptica.
Rolul acidului clorhidric in producerea esofagitei de reflux (peptice) este determinant atat prin actiunea sa directa prin hidrolizarea proteinelor, cat si prin actiunea sa indirecta de activare a pepsinei gastrice. Leziunile produse sunt cu atat mai severe cu cat timpul de contact este mai prelungit, cu cat


refluxul este mai frecvent si cu cat c/earance-ul esofagian este mai deficitar. C/earence-ul esofagian actioneaza atat prin indepartarea continutului acid refulat, cat si prin neutralizarea pH-ului restant prin inghitirea salivei.
Leziunile peptice esofagiene constituite impiedica efectuarea unui clearence de calitate, constituin-du-se intr-un cerc cios "devastator\" (5).
Leziunile ulcerative esofagiene determina micro-hemoragii repetitive care anemiaza bolnavul. in timp aceste leziuni evolueaza spre fibrozare si constituirea unei stenoze esofagiene. De asemenea, refluxul gastro-esofagian este responsabil de infectii bronho-pulmonare recurente ce au tendinta de cronicizare, iar in unele cazuri poate fi responsabil de "sindromul de moarte subita\". Pe timpul noptii, refluxul gastro-esofagian important poate reflua in caile respiratorii (S. Mendelson) producand obstru-area acestora si decesul. in cadrul sindromului Roralta (sindromul freno-piloric), refluxul gastro-esofagian este secundar stenozei hipertrofice de pilor si nu se trateaza prin fundoplicatura, ci doar prin pilorotomie extramucoasa (7).



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor