mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Procese expansive intracranient
Index » Neurochirurgie » Procese expansive intracranient
» Meningioamele bazale

Meningioamele bazale







in acest grup se incadreaza meningioamele santului olfactiv, supraselare, ale aripii mici de sfe-noid si infratemporale. Vom prezenta separat particularitatile clinice la aceste tipuri de meningioame. Evolutia, prognosticul si tratamentul general le vom prezenta comasat, intrucat nu au diferentieri majore.


Meningioamele santului olfactiv

Delimitare anatomica. Meningioamele santului olfactiv sau meningioamele olfacti, sau tumori bazale de etaj anterior, care iau nastere din celulele arahnoidiene aberante din santurile olfacti si din jurul apofizei crista Galii. Acestea apar bazai si paramedian cu tendinta de a se dezvolta bilateral, asimetric. Posterior, meningiomul este in raport cu nervii optici si cu chiasma optica, de care nu adera si operator se separa cu usurinta. Meningiomul poate sa cuprinda carotidele interne. Cand meningiomul este foarte voluminos, comprima tija pitui-tara si hipotalamusul, determinand tulburari neuro-endocrine, entualitate rara actualmente (. 15).



loul clinic. Deoarece se dezvolta intr-un teritoriu "mut\", se manifesta clinic foarte tarziu, cand a atins un volum apreciabil, imbracand un tablou simptomatologie format din semne de imprumut ale formatiunilor din jur. Debutul consta in cefalee, localizata frontal unilateral sau bilateral, apoi apar tulburarile de dere cu diminuarea acuitatii vizuale unilateral, tulburarile psihice de tipul tulburarilor de comportament, confuziei sau scaderii memoriei, tulburarile de miros, sesizate mai ales cand au fost bilaterale, crizele comitiale, exoftalmie unilaterala si deficit motor. Perioada dintre debut si internare poate fi extrem de lunga (ani).


Perioada de stare consta in:

1. Semnele de HIC, cu aparitie tardiva.


2. Semnele neurologice de localizare, se manifesta prin:

- Anosmie uni- sau bilaterala.
- Tulburari de dere: exoftalmie ipsilaterala, partial reductibila; scaderea acuitatii vizuale;
- Tulburari motorii - rare actualmente, datorita diagnosticarii precoce;
- Tulburarile psihice apar uneori ca prim simptom, orientandu-i pe bolnavi in mod eronat spre serviciile de psihiatrie.
- Epilepsia apare sub forma crizelor majore si a crizelor masticatorii.
- Tulburari endocrine (obezitate cu adipozitate dispusa difuz si cu tablou tipic de sindrom Cushing).In meningiomul olfactiv, s-a considerat patogno-monic sindromul Forster-Kennedy, care include: anosmie omolaterala, atrofie optica primitiva omolaterala, staza papilara controlaterala. Acest sindrom actualmente este destul de rar intalnit, datorita diagnosticarii precoce.
Meningioamele supraselare
Delimitare anatomica. Topografic, aceste meningioame sunt (. 16):
- prechiasmatice, cu punct de insertie jugum sphenoidalis;


- subchiasmatice cu punct de insertie tuber-culum sellae.


Tuberculum sellae este un relief osos intre cele doua canale optice si pe fata anterioara a seii turcesti. Jugum sphenoidalis este situat deasupra tuberculului selar, de care il separa un unghi ascutit, care limiteaza etajul anterior de cel mijlociu. in fapt, jugum sphenoidalis este o suprafata a, care uneste aripile mici sfenoidale ce delimiteaza in sus canalele optice. Aceste meningioame impreuna cu cele situate in treimea interna a aripii a sfenoidului, intrucat se insera pe apofizele clinoide sunt grupate sub denumirea de meningioame clinoidale
(D.
loul clinic. Simptomatologia este dominata de interesarea regiunii optochiasmatice; diagnosticul clinic este adesea dificil de precizat, facandu-se confuzie cu tumora selara sau cu nevrita retrobul-bara. Debutul este lent, monosimptomatic. Cel mai frecnt semn este scaderea acuitatii vizuale; al doilea fenomen fiind cefaleea. Durata de debut pana in momentul internarii este intre o luna si 10 ani.


Meningioamele aripii mici a sfenoidului
Delimitare anatomica. Regiunea in care se dezvolta aceste meningioame este o margine (creasta) osoasa, concava inapoi, apartinand aripii mici a osului sfenoid si care se intinde de la apofiza clinoida anterioara pana la un punct unde extremitatea externa a acestei margini se intalneste cu pterionul. Dezvoltandu-se pe partea posterioara a acestei creste osoase, meningioamele aripii mici a sfenoidului ocupa etajul anterior si mijlociu al bazei craniului (. 17).

Cushing si Eisenhardt (1938) impart regiunea sfenoidala in trei zone, in raport cu punctul de plecare al menigiomului: zona interna (clinoidiana), care corespunde unghiului sfeno-carnos; zona mijlocie, care corespunde corpului aripii mici sfenoidale; zona externa (pterionala) corespunzand jonctiunii dintre baza si conxitate.
Incidenta. Tumori rare, cu afectarea decadei V-VI, predominanta la sexul feminin.
loul clinic. Debutul este lent. Primul simptom care evolueaza o lunga perioada ca unica manifestare este de natura oftalmologica (scaderea acuitatii vizuale). in afara semnelor oculare s-a mai intalnit cefalee difuza.
Perioada de stare
1. HIC este mai frecnt in meningiomul dezvoltat in treimea externa, actualmente rar intalnit.
2. Sindromul neurologic de localizare, consta in:
- Tulburari vizuale: exoftalmia ipsilaterala, ireductibila, lent progresiva, axiala. in toate cazurile, exoftalmia a fost insotita si de alte semne oculare, in functie de localizarea meningiomului.
- Tulburari de motilitate sunt prezente - semne piramidale controlateral (in treimea externa).
- Tulburarile de vorbire sunt rare, doar cand tumora se dezvolta pe partea emisferului dominant.
- Afectarea nervilor cranieni: anosmie, ipsila-terala sau bilaterala (de treime interna), nevralgia de trigemen (in localizarea pterionala); pareza faciala de tip central, controlaterala.
- Epilepsia, fie sub forma crizelor generalizate, fie sub forma crizelor temporale, poate fi constatata in toate tipurile de menigioame.
Meningioamele infratemporale
Delimitare anatomica. Acest tip de meningioame se dezvolta in fosa craniana medie.
loul clinic. Meningiomul comprima treptat formatiunile cine: nervul oculomotor, tractul optic, ganglionul Gasser si lobul temporal, dand o simptomatologie corespunzatoare. Sindromul de HIC este constant in perioada de stare. Dintre semnele clinice, frecnte, mentionam: epilepsie (crize de convulsii generalizate sau crize uncinate); pareza faciala centrala controlaterala; deficit hemianopsic in cadran superior; afazia; este frecnta in localizarile dominante; modificari obiecti senziti in interiorul trigemenului; tulburari psihice, in special dezorientare, pot aparea si in absenta HIC.



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor