Simptomatologia si evolutia apendicitei acute sunt diferite la copil fata de adult, datorita modului particular de reactivitate al copilului in diferite etape de rsta (8).
Debutul: este mai putin zgomotos fiind precedat de o perioada prodromala cu dureri abdominale gi, subfebrilitate,
tulburari gastro-intestinale, ina-pententa, oboseala.
Uneori copilul este trezit noaptea de dureri abdominale colicative. Cand durerile devin mai intense sunt insotite de rsaturi si febra.
Perioada de stare: simptomatologia poate fi tradusa prin semne functionale si fizice si prin semne generale.
Semnele functionale si fizice sunt: durerea spontana, rsaturile si tulburarile de tranzit.
Durerea spontana: de intensitate riabila, poate avea un caracter constant sau colicativ. Frecvent copilul nu poate preciza sediul durerii, de aceea orice
durere abdominala impune examinarea atenta a abdomenului in eventualitatea unei apendicite acute. Sediul durerii poate fi diferit datorita lungimii si pozitiei inconstante a apendicelui, dar cel mai frecvent el se afla in fosa iliaca dreapta. Durerea se poate proiecta periombilical, in epigastru, in hipogastru sau chiar in fosa iliaca stanga.
Varsatura: urmeaza de obicei la scurt timp dupa aparitia durerilor si se produce prin mecanism reflex. Ea poate fi unica sau repetata, initial alimentara apoi bilioasa. Lipsa rsaturii nu exclude apendicita in prezenta altor simptome.
Tulburarile de tranzit:
constipatia apare frecvent, dar este mai greu precizata de copil. Prezenta diareei, mai ales la debutul afectiunii, nu exclude nici ea diagnosticul de apendicita.
Semne generale
La inspectie, se poate constata: diminuarea sau absenta miscarilor peretelui abdominal, concomitente cu respiratia - semne de suferinta peritoneala. Distensia abdominala ca urmare a instalarii ileusului dinamic apare mai tardiv.
La palpare pot fi puse in evidenta urmatoarele semne: durerea provocata, hiperestezia cutanata, contractura reflexa a musculaturii peretelui abdominal.
Durerea provocata; palparea abdominala se face metodic, incepand cu fosa iliaca stanga si parcurgand treptat tot cadrul colic.
Palparea fosei iliace drepte provoaca durere maxima. Sediul durerii provocate difera in functie de pozitia apendicelui astfel:
. in situatia inalta a apendicelui, spre regiunea subhepatica, durerea maxima este localizata in hipocondrul drept;
. in apendicele retrocecal ascendent punctul maxim dureros este in regiunea lombara dreapta;
. atunci cand apendicele are o directie posterioa-ra - pelvina, pentru a evidentia durerea cerem copilului sa-si flecteze coapsa pe abdomen. Palparea profunda, care aduce apendicele pe ul psoasului, provoaca maximul de durere. Uneori suferinta unui apendice posterior se evidentiaza indirect, cand in timpul palparii fosei iliace drepte copilul flecteaza spontan coapsa din cauza contractiei psoasului;
. in cazul unui apendice mezoceliac durerea este localizata periombilical.
Hiperestezia cutanata, este localizata in fosa iliaca dreapta, se evidentiaza mai rar la copil.
Contractura reflexa a peretului abdominal, este un semn foarte loros si atunci cand este localizata in fosa iliaca dreapta, impune diagnosticul chiar in absenta altor semne. Ea tradeaza inflama-tia peritoneului, este permanenta si independenta de vointa bolnavului, spre deosebire de apararea musculara, care reprezinta contractia voluntara a peretelui abdominal, prin care bolnavul incearca sa se apere de manevre care ar intensifica durerile. Ea nu diminua atunci cand bolnavul are coapsele flectate, situatie in care, in mod normal musculatura abdominala este relaxata.
La tuseul rectal; durerea provocata in regiunea ano-rectala drepta, tradeaza suferinta peritoneala. Tuseul rectal incheie obligatoriu examinarea bolnavului.
Pulsul, este frecvent, amplu si in concordanta cu temperatura. Discordanta, in sensul unui puls accelerat fara temperatura mare constituie un semn de gravitate. Determinarea pulsului se face de mai multe ori in cursul evolutiei bolii.
Temperatura, este la majoritatea copiilor putin crescuta la debut. La copii mici poate ajunge la 38°C. Dupa o perioada de evolutie si in special dupa operatie, temperatura creste depasind 38°C. Discordanta intre temperatura axilara si cea rectala poate fi un semn loros.
Leucocitoza, o leucocitoza crescuta intareste diagnosticul de apendicita acuta. in majoritatea cazurilor are lori cuprinse intre 8 000-l2 000/mmc.
