Exista un acord unanim in a considera pato-genia apendicitei ca fiind dominata de infectie, dar se recunoaste totodata ca pentru grefarea acesteia pe programul respectiv, este necesara actiunea supraadaugata a unor determinanti de ordin anatomic sau traumatic.
Apendicita acuta, apare de obicei, ca urmare a unei stenoze primare a lumenului apendicular, produsa prin coproliti, corpi straini, cicatrici sau aderente (4).
Distal de stenoza se produce o dilatare a lumenului, cu staza secretiei, intinderea si subtierea peretelui apendicular.
Acestea determina
tulburari circulatorii locale, care favorizeaza infectia.
Apendicita debuteaza distal de stenoza, cu necroza epiteliului de suprafata. Dupa eliminarea zonei de necroza ia
nastere o eroziune a mucoasei care se umple treptat cu leucocite si fibrina. in aceasta faza ndecarea este posibila cu restitutio ad integrum. Daca inflamatia progreseaza, la interval de cateva ore, apare o infiltrare purulenta a straturilor , apendicelui (apendicita flegmonoasa). Zona respectiva a apendicelui este tumefiata, cu seroasa hiperemiata, acoperita cu depozite fibrino-purulente. Odata cu extinderea procesului apar noi necroze si inflamatia difuza a peretelui apendicular. Vindecarea in acest stadiu se realizeaza numai cu formarea ae cicatrici. in cazul in care ndecarea nu are loc, apar abcese in peretele apendicular care se pot deschide spre lumen sau in catatea peritoneala (apendicita abcedata).
ANATOMIE PATOLOGICAIn functie de caracterul leziunilor morfopatolo-gice apendicita acuta trece prin mai multe stadii evolutive (9).
Apendicita acuta simpla (congestiva sau catarala)
Microscopic se caracterizeaza prin prezenta unor infiltrate leucocitare si hipertrofia foliculilor invadati de polinucleare.
Macroscopic se edentiaza edem si hiperemie.
Apendicita flegmonoasa (supurata sau purulenta)
Microscopic se caracterizeaza prin prezenta unor microabcese parietale, rezultate prin aglomerarea in limfatice a leucocitelor.
Macroscopic apendicele este marit de volum turgescent, friabil, cu mucoasa olacee. in lumen se poate gasi un lichid piostercoral. Daca puroiul nu se poate evacua in cec, rezulta empiemul apendicular.
Apendicita gangrenoasa
Este rezultatul progresiunii procesului inflamator care determina tromboze arteriale cu necroze parietale in care patrund germenii anaerobi. Aceasta forma perforeaza cel mai frecvent.
Peritonita apendiculara, bacteriana, difuza, purulenta este cea mai frecventa forma de peritonita la copil. Ea se produce prin mecanism de penetrare.
Macroscopic agresiunea microbiana asupra se-roasei scerale duce la ingrosarea ei cu pierderea luciului carcteristic. Ansele intestinale isi pierd mobilitatea si se destind. Mult mai tarziu este desprins si peritoneul parietal. Se formeaza exsudatul a carui cantitate si septicitate depinde de rulenta microbiana. Microscopic exsudatul^ este format din fibrina, granulocite si macrofage. In depozitele de fibrina se gasesc colonii microbiene.
