mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Diagnosticul sl tratamentul tumorilor hipofizare
Index » Neurochirurgie » Diagnosticul sl tratamentul tumorilor hipofizare
» Clinica

Clinica


Share





Clinica tumorilor regiunii selare este dominata de tulburarile vizuale datorita cinatatii apropiate a structurii opto-chiasmatice.
Deficitele de camp vizual sunt determinate atat prin compresiunea directa de catre tumora cat si de afectarea vascularizatiei opto-chiasmatice. Initial sunt afectate cvadrantele supero-externe dupa care urmeaza cele infero-externe si apoi cele infero-interne. Deficitele produse prin compresiunea mediana a chiasmei sunt mai simetrice decat cele produse prin ischemie.
Tumorile gigante pot afecta lobii frontali si hipotalamusul, determinand tulburari comportamentale, putandu-se ajunge la sindroame hipotalamice sere: tulburari ale starii de constienta, ale memoriei, sete, bulimie etc. Obstructia foramenelor Monro poate determina hidrocefalie. Masele tumo-rale dezvoltate lateral pot invada sinusurile carnoase, interesand nervii oculomotori si ramurile trigeminale, determinand dureri faciale. Aparitia brutala a unor astfel de semne insotite de alterari ale starii de constienta sunt semne de producere a unei apoplexii tumorale hipofizare. Prezenta cefa-leei se datoreste in primul rand distensiei durale determinata de masa tumorala intraselara.



Semne de insuficienta hipofizara. Hipopituita-rismul se datoreste de obicei compresiunii tijei pituitare de catre o apoplexie intratumorala (1). Bolnavii devin palizi, cerosi, cu riduri fine periorale si periorbitare, cu alopecie axilara si pubiana si incetinirea cresterii barbii la masculi. Se noteaza de asemeni o anemie usoara, greturi si varsaturi frecnte, hipotensiune ortostatica si hipotermie. Deprimarea functiei suprarenale predispune la colaps iar cea tiroidiana la intoleranta la frig, uscaciunea pielii, apatie si mixedem. Scaderea functiei gonadale determina amenoree si sterilitate la femei, atrofie tes-ticulara, cu scaderea libidoului si a potentei la barbati. Scaderea secretiei de vasopersina determina diabet insipid. Prezenta setei la bolnavii constienti este de obicei urmata de cresterea aportului hidric, ceea ce corecteaza balanta apei in organism. Daca bolnavul insa este cu stare de constienta alterata se poate ajunge la hemoconcentratii ridicate cu cresterea nilului electrolitilor. Osmolaritatea urinei ramane scazuta. Se poate ajunge la soc si deces.
Semnele de tumori hipofizare depid in prima faza (endocrina) de varietatea tumorala.
Prolactinoamele, cele mai frecnte tumori pi-tuitare secretante se manifesta prin amenoree-galactoree la femei. Ele pot apare "d\'emblee\" sau sa intrerupa suita ciclurilor deja instalate. Menstrele pot sa nu reapara dupa o nastere sau sa apara la femei ce folosesc contraceptile. Prolactinoamele se pot prezenta de la microadenoame pana la tumori mari. Nilul normal al prolactinemiei la femeia negestanta este sub 20 nanograme pe mili-litru. Un nil de peste 200 ng/ml indica de obicei existenta prolactinomului. intre aceste doua limite diagnosticul este incert. Producerea de prolactina este controlata de influenta inhibitoare a hipotalamu-sului. Compresiunea tijei pituitare este urmata de cresterea nilului prolactinemiei. Astfel se explica si cresterea nilului prolactinemiei in cazul compresiunii exercitata in aceasta arie de prezenta unui craniofaringiom sau a unui anevrism gigant (5).
La barbat prolactinoamele sunt mai rar diagnosticate. Clinic hiperprolactinemia la barbat se manifesta prin scaderea libidoului, impotenta, atrofie testiculara, oligospermie si uneori galactoree (6). Astfel marimea tumorilor la barbat este de obicei mult mai accentuata in momentul diagnosticului, iar nilul prolactinemiei este mai ridicat decat la femei.


Adenoamele producatoare de hormon de crestere (HGH) produc la adult acromegalie. Dezvoltarea in exces a partilor moi (limba, buze, scalp) dar si a oaselor (nas, mandibula, maini si picioare). Frecnt apar si dureri in articulatii, datorita modificarilor degenerati de la aceste nile. Una dintre cele mai sere complicatii ale acromegaliei o reprezinta bolile cardiovasculare. Speranta de viata in cazul unei acromegalii neglijate este redusa in masura importanta de afectiunile cardio-
vasculare si respiratorii (1). Rata de mortalitate este dubla fata de populatia normala (7).
Daca excesul de HGH apare inainte de inchiderea epifizelor apare gigantismul, dezvoltarea fiind a intregului corp.
Nilul normal al HGH la adult este sub 5 mg/ ml. Efectele acromegalice nu sunt proportionale cu nilul HGH. Efectele sun$ mediate prin intermediul somatomedinei-C, determinarea nilului acesteia constituind cel mai bun indicator al eficacitatii tratamentului acromegaliei (8).
Adenoamele producatoare de ACTH in exces conduc la aparitia sindromului Cushing: obezitate la nilul trunchiului, hipertensiune, hirsutism, aparitia de echimoze fara o cauza explicita, tulburari mentale, afectarea ciclului menstrual si a libidoului, rgeturi pe abdomen, torace, miopatie, diabet zaharat, osteoporoza si fatigabilitate (9). Cea mai frecnta cauza a sindromului Cushing este reprezentata de adenoamele hipofizare (60-80% din cazuri), tumorile suprarenale reprezentand 15-25%, restul fiind explicat de localizarile ectopice (1). Aceste localizari ectopice sunt reprezentate de tumori maligne pulmonare, carcinoide, timoame, insu-linoame pancreatice, cancere tiroidiene. Nilul normal al cortisolului si ACTH este:
- pentru cortisol: 6,5-20,5 microg/dl cu variatii diurne, nilul de dimineata fiind de doua ori mai mare decat cel de dupa amiaza;
- pentru ACTH: 41-68 picog/ml. Adenoamele secretante de tiroid-stimulating hormone
(TSH), sunt rare. Diagnosticul lor se bazeaza pe:


- Nilul crescut al tiroxinemiei.

- TSH crescut la determinarile prin RIA.


- Tireotrofina secretata in exces de hipofiza.

- Absenta oftalmopatiei inflitrati. Adenoamele secretante de gonadotrofine (FSH)
sunt rare, de obicei fiind intalnite la bolnavi cu hipogonadism primar (10). Cele mai multe sunt foliculin-secretante (FSH), mai rare fiind cele mixte, foliculin (FSH) si lutein-secretante (LH) (1). Analizele hormonilor TSH, LH si FSH au demonstrat existenta a 2 componente glicoproteice: alfa si beta, din care una (cea alfa) este similara tuturor celor 3 hormoni. Nici una din aceste componente luate separat nu sunt biologic acti, dar au fost descrise tumori doar alfa-secretante (11).



Tipareste Trimite prin email















Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2019 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor


  Sectiuni Neurochirurgie:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai