bupicainum
Compozitie: 1 ml contine: bupicaina hidrochlorica 2,5 mg sau 5 mg. Marcaine 2,5 mg/ml: 60 ml (150 mg bupicaine hydrochloride). Marcaine 5 mg/ml: 30 ml (150 mg bupicaine hydrochloride).
Descriere: Marcaine (bupicaine) este un anestezic local de tip amidic, cu durata lunga de actiune si eficacitate anestezica ridicata (Vezi si Marcaine adrenalina). Marcaine este utila in primul rand pentru analgezia postoperatorie si alte blocaje algice terapeutice, si pentru anestezia in obstetrica. Produsul poate fi utilizat si pentru anestezie in chirurgie, cand nu este necesara o relaxare musculara puternica. Caracteristica principala a Marcainei (cu sau fara adrenalina) este durata sa lunga de actiune. Alegerea intre cele doua concentratii ale solutiei 2,5 sau 5 mg/ml face posibila riatia gradului blocajului motor. Toxicitatea acuta a bupicainei este mai mare decat cea a mepicainei, lidocainei si prilocainei. Diferenta intre durata anesteziei produsa de Marcaine si cea produsa de Marcaine adrenalina este relativ mica. Analgezia postoperatorie poate fi mentinuta timp de 7-l4 ore prin blocajul intercostal si timp de 3-4 ore prin blocaj peridural. Marcaine este utila pentru blocaj peridural continuu.
Indicatii: Anestezia prin infiltratie, atunci cand este necesara o durata mai mare, de ex. pentru tratamentul durerii postoperatorii. Blocaj de conducere de lunga durata, sau anestezie peridurala in cazurile in care adaugarea adrenalinei este contraindicata, iar relaxarea musculara puternica nu este de dorit sau nu este necesara. Anestezie in obstetrica.
Contraindicatii: Bupicaina este contraindicata la pacientii cu hipersensibilitate cunoscuta la anestezice locale de tip amidic. Bupicaina este contraindicata pentru anestezie intravenoasa regionala (bloc Bier), de vreme ce scurgerea neintentionata a bupicainei peste tourniquet poate determina reactii sistemice toxice. Anestezicele locale sunt contraindicate pentru anestezie peridurala la pacientii cu hipotensiune marcata, cum ar fi socul cardiogen si socul hipovolemic.
Precautii: AŽnaintea administrarii medicamentului, asigurati- ca aveti la indemana echipamentul pentru resuscitare, cum ar fi echipamentul necesar pentru mentinerea permeabilitatii cailor aeriene, oxigenul si medicamentele utilizate pentru tratamentul reactiilor toxice. Trebuie anticipata posibilitatea de aparitie a hipotensiunii si bradicardiei, ca urmare a blocajului nervos central si, in consecinta, trebuie luate precautiile necesare. In cazuri rare poate surveni stop cardiac fara simptome prodromale ale SNC, ca urmare a toxicitatii produsa probabil prin injectarea intravenoasa accidentala ( "Dozare si administrare"). Anestezicele locale trebuie sa fie utilizate cu atentie pentru anestezia peridurala la pacienti cu afectiuni cardiosculare, deoarece acestia pot fi mai putin capabili sa compenseze modificarile functionale asociate cu prelungirea conducerii A-V produsa de aceste medicamente. Deoarece anestezicele locale de tip amidic sunt meolizate in ficat, aceste medicamente, in special in doze repetate, trebuie utilizate cu prudenta la pacientii cu afectiuni hepatice. Blocajul paracervical poate afecta foetusul intr-un grad mai mare decat alte blocaje obstetricale. Datorita toxicitatii sistemice ale bupicainei trebuie luate precautii speciale cand se foloseste bupicaina pentru blocajul paracervical. Doze mici de anestezic local injectat in zona capului si gatului, incluzind blocajul ganglionilor stelati, submandibulari si retrobulbari, pot produce reactii adverse similare toxicitatii sistemice care apare la injectarea intrasculara accidentala a unor doze mai mari. Medicii care realizeaza blocaje retrobulbare trebuie sa fie avertizati ca au fost raportate cazuri de stop respirator ca urmare a injectarii locale a anestezicului. AŽnaintea blocajului retrobulbar trebuie asigurate echipamentul, medicamentele si personalul necesar, la fel ca si in cazul altor proceduri regionale.
Sarcina si alaptare: Bupicaina trece in laptele matern, dar in cantitati atat de mici, incit in general nu exista riscul afectarii copilului la dozele terapeutice recomandate.
Reactii adverse: Reactiile adverse sistemice grave sunt rare, dar pot aparea in cazul supradozarii sau injectarii intrasculare accidentale ( "Dozare si administrare"). Toxicitatea determinata de bupicaina hydrochlorica este similara celei obserte la alti agenti anestezici locali. Este determinata de concentratiile plasmatice crescute, secundara dozarii excesive, absorbtiei rapide si mai frecvent de injectarea intrasculara accidentala. Acidoza pronuntata sau hipoxia pacientului pot creste riscul si severitatea reactiilor toxice. Aceste reactii implica sistemul nervos si sistemul cardioscular. Reactiile SNC sunt caracterizate prin parestezii ale limbii, cefalee, tulburari vizuale si tremor, urmate de convulsii, pierderea cunostintei si posibil stop respirator. Pot aparea hipotensiune si bradicardie ca fenomene fiziologice normale, urmare a blocajului simpatic cu blocaj nervos central. Reactiile cardiosculare ca urmare a dozelor mari sau a injectarii intrasculare accidentale a bupicainei se manifesta prin depresia miocardului, scaderea debitului cardiac, bloc cardiac, hipotensiune, bradicardie, aritmii ventriculare, inclusiv tahicardia ventriculara, fibrilatia ventriculara, si stopul cardiac. Hipoxia determinata de convulsii si apnee poate contribui ca factor cauzal la reactiile cardiosculare. Incidenta reactiilor adverse neurologice asociate cu folosirea anestezicelor locale este foarte scazuta. Reactiile neurologice pot fi in functie de doza totala de anestezic local administrat si depind de asemenea de particularitatea medicamentului folosit, calea de administrare si statusul fizic al pacientului. Multe dintre aceste efecte pot fi legate de tehnica anesteziei locale, cu sau fara contributia medicamentului. Reactiile neurologice ce urmeaza anesteziei regionale includ: anestezia persistenta, parestezia, slabiciunea, paralizia extremitatilor inferioare si pierderea controlului sfincterelor. AŽn cazuri rare, preparatele anestezice locale au fost asociate cu reactii alergice (in cele mai severe cazuri - soc anafilactic). Tratamentul reactiilor adverse: Tratamentul pacientilor cu manifestari toxice include asigurarea ventilatiei adecte si oprirea convulsiilor. Ventilatia trebuie mentinuta cu oxigen, prin respiratie asistata sau controlata, dupa necesitati. Daca apar convulsiile, acestea trebuie tratate rapid prin administrare intravenoasa de succinilcolina 50-l00 mg si/sau 5-l5 mg diazepam. Thiopentona poate fi folosita pentru stoparea convulsiilor, in doze de 100-200 mg. Daca apar fibrilatia ventriculara sau stopul cardiac, trebuie instituit un tratament de resuscitare cardiosculara si acesta trebuie mentinut o perioada prelungita daca este necesar. Adrenalina in doze repetate si bicarbonatul sodic trebuie administrate cat mai rapid posibil.
Interactiuni: Bupicaina trebuie utilizata cu precautii la pacientii ce primesc medicatie antiaritmica, cum ar fi tocainida, deoarece efectele toxice sunt aditive.
Dozare si administrare: Trebuie luate toate precautiile pentru a preveni injectarea intrasculara accidentala, trebuind efectuata aspirarea cu toata atentia. Pentru anestezia peridurala, se administra o doza test de 3-5 ml bupicaina cu adrenalina, deoarece injectarea intrasculara accidentala a adrenalinei fi recunoscuta rapid prin cresterea frecventei cardiace. Contactul verbal si masurarea repetata a frecventei cardiace trebuie mentinute cel putin 5 minute dupa administrarea dozei test. Aspiratia trebuie sa fie repetata anterior administrarii dozei totale. Doza principala trebuie injectata incet, 25-50 mg/min, in doze crescand progresiv, in contact constant cu pacientul. Daca apar simptome toxice usoare, injectarea trebuie oprita imediat. Urmatoarele doze recomandate trebuie privite ca ghid pentru utilizarea la adultul mediu. Pentru utilizarea la copii sub 12 ani este recomandata urmatoarea dozare: Blocaj caudal: Marcaine 2,5 mg/ml 0,5 ml/kg corp pana la 20 ml. Doza maxima recomandata: Doza maxima recomandata de bupicaine intr-o perioada de 4 ore este de 2 mg/kg corp pana la 150 mg pentru un adult mediu. Doza maxima recomandata pe zi este 400 mg. Doza totala trebuie sa fie corectata tinand cont de rsta, marime si statusul fizic al pacientului.
Conditii de pastrare: Solutia trebuie pastrata astfel incat sa nu fie influentata de metale, ex. ace sau parti metalice ale seringilor, deoarece ionii metalelor dizolte pot determina inflamatii la locul injectarii. Solutia trebuie utilizata imediat dupa deschiderea flaconului. Solutia ramasa trebuie aruncata. Pastrati la temperatura camerei. A nu se congela.
Producator: Astra
