mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Imunostimulante, antibiotice, antivirale
Index » Medicamente » Imunostimulante, antibiotice, antivirale
» Alimentatia, reglatorul natural al imunitatii

Alimentatia, reglatorul natural al imunitatii







Actitatea principala a fiintei umane este alimentatia. Majoritatea oamenilor petrec mare parte din zi fie cautand mancare (umbland dupa cumparaturi), fie producand mancare, fie gatind mancare, fie consumand mancare. Alimentele, hrana zilnica, asigura omului materia prima pentru desfasurarea tuturor proceselor interioare ale organismului. Suntem ceea ce mancam, iar actiunile noastre au energia hranei pe care o consumam.
Este normal ca si imunitatea, care este formata din celulele de aparare despre care am vorbit anterior, sa depinda in mare parte de calitatea si cantitatea hranei ingerate.
In minunata sectiune "Studiul China" al dr. Colin Campbell sunt enumerate la un moment dat opt principii cu prire la hrana si sanatate, pe care as dori sa le reiau si sa le comentez.


Cuprins:

Principiul nr.1

Principiul nr. 2

Principiul nr. 3

Principiul nr. 4

Principiul nr. 5

Principiul nr. 6

Principiul nr. 7


Principiul nr.1

sus sus
Nutriţia reprezintă acţiunea combinată a nenumărate substanţe din alimente. întregul înseamnă mai mult decât suma părţilor sale.


Acest principiu mi se pare fundamental pentru vremurile prezente, în care suplimentele alimentare din diferite substanţe (de la Coenzima QIO şi până la acid folie sau diferite vitamine) împânzesc magazinele şi reprezintă grosul prescripţiilor medicale.
Organismul omenesc este special proiectat să facă faţă combinaţiilor de substanţe, nu unei anumite vitamine sau unui anumite mineral, date separat. în timpul unei mese, după ce hrana complexă (mâncarea gătită din farfurie) ia contact cu saliva, organismul îşi începe acţiunea miraculoasă şi porneşte procesul digestiei. Fiecare dintre substanţele chimice din hrană interacţionează cu substanţele chimice din organismul omenesc în moduri foarte specifice. Vorbim despre un proces infinit de complex; este pur şi simplu imposibil de înţeles exact modul în care fiecare substanţă interacţionează şi acţionează.
Foarte puţini oameni înţeleg cum funcţionează un computer, din ce este alcătuit şi cum rulează programele sale. Dar asta nu ne împiedică pe cei mai mulţi dintre noi să lucrăm la computer, după ce am învăţat un minim de proceduri.

Tot aşa, oamenii nu vor descoperi, poate, niciodată modul perfect în care toate substanţele organismului interacţionează. Important este faptul că substanţele chimice pe care le obţinem din hrana pe care o mâncăm intră într-o serie de reacţii, care participă la menţinerea stării de sănătate a organismului. Există o mulţime de mecanisme de control complicate în interiorul celulelor şi ţesuturilor organismelor noastre, care decid unde ajunge fiecare nutrient, cât este nevoie din fiecare şi când are loc fiecare reacţie. Organismele desfăşoară această reţea infinit de complexă de reacţii chimice în vederea obţinerii unor beneficii maxime din alimentele integrale, aşa cum apar ele în natură. Organismul nostru este adaptat să proceseze alimente integrale, în care toate substanţele sunt în echilibrul existent în natură. Este o imensă diferenţă de modul în care este procesată mierea de albine, un aliment integral, luat ca atare din natură şi modul în care se procesează zahărul, aliment chimic, obţinut prin sinteză şi inexistent ca atare în natură. Zahărul, aşa cum îl ştim noi este o substanţă străină pentru organism, iar acesta va reacţiona la el precum la orice substanţă străină şi nu precum la un aliment (care ar trebui să aibă o structură asemănătoare cu ce se găseşte în natură).
Acest prim principiu stă la baza menţinerii sănătăţii organismului şi este important să fie subliniat în acest loc, înainte de a vorbi despre substanţe separate şi despre suplimente alimentare. Le vom aminti şi pe acestea, pentru că există pe piaţă şi pentru că sunt folosite în terapie, dar vom accentua de fiecare dată importanţa ingerării de alimente şi substanţe integrale, precum cele din natură.

Principiul nr. 2

sus sus
Vitaminele nu constituie un panaceu pentru o sănătate bună.
Nutriţia funcţionează ca vin sistem biochimic de o infinită complexitate, adică vorbim despre mii de substanţe chimice şi mii de efecte asupra stării noastre de sănătate. De aceea, pare un nonsens discuţia despre folosirea unor nutrienţi izolaţi, precum vitaminele şi mineralele, luaţi ca suplimente pentru a înlocui alimentele integrale.
Suplimentele alimentare duc la apariţia doar a unei stări temporare de bine, dar pe timp îndelungat nu îmbunătăţesc starea de sănătate. Mai mult, pot produce şi o serie de efecte secundare imprevizibile. Şi în plus, atunci când persoanele îşi administrează suplimente alimentare şi o perioadă se simt mai bine, nu mai consideră că este imperios necesară o schimbare de dietă. Aşa că multe doamne continuă să bea cafea, care elimină calciu şi magneziu din organism, administrându-şi în acelaşi timp suplimente din calciu şi din magneziu. Dar efectele nocive ale suplimentelor mult timp administrate se văd în continuarea procesului de osteopenie şi osteoporoză, cu apariţia suplimentară de pietre la rinichi şi vezicula biliară sau de ciocuri osoase. Adică şi boli ale dietei dezechilibrate şi boli produse de suplimentele alimentare administrate.
Dieta dezechilibrată a omului modern nu poate fi "neutralizată" prin suplimentele de vitamine şi de minerale, oricât de pure, ecologice şi bine digerabile sunt acestea.

Strategia de câştigare şi menţinere a sănătăţii cu ajutorul suplimentelor nutritive a început să ia amploare prin anii 1994-1996, după ce au fost făcute public rezultatele unui studiu realizat asupra folosirii suplimentelor cu beta-caroten (un precursor al vitaminei A) asupra cancerului de plămâni şi altor boli. Dar surprinzător, după folosirea de aproape opt ani a suplimentelor, cancerul de plămâni a crescut ca incidenţă. Nici în prevenţia bolii de inimă nu există nici un beneficiu de pe urma suplimentelor cu vitamina A şi E.
Toate aceste suplimente alimentare sunt importante -dar, subliniem încă odată, doar când sunt consumate ca alimente, nu ca suplimente. Mărul proaspăt cules din livadă şi consumat imediat după culegere are mult mai multă vitamina C decât o lămâie adusă cu vaporul din Africa şi depozitată săptămâni întregi în diferite incinte.
Separarea nutrienţilor şi modul în care sunt aceştia promovaţi de o industrie incredibil de înfloritoare ne indică cât de multă ignoranţă există atât în rândul populaţiei, cât şi printre specialişti, cu privire la nutriţie şi la funcţionarea organismului omenesc.
Folosiţi cu încredere alimentele din natură, în sezonul în care apar ele şi recoltate din zona geografică în care vă aflaţi. Acestea conţin maxim de vitamine, de minerale şi de substanţe nutritive pentru organismul dumneavoastră. Nici unul dintre flacoanele colorate de pe rafturile farmaciilor sau magazinelor naturiste nu o să inducă în organism aceleaşi reacţii furnizoare de energie precum consumul unei piersici sau unei caise proaspăt aduse la piaţă de un culegător.

Principiul nr. 3

sus sus
Nu există nici un nutrient în alimentele de origine animală care să nu fie mai bine furnizat de către plante.
Cercetările moderne studiază mult despre acţiunile în organismul omenesc ale alimentelor animale şi ale celor vegetale. în special, asupra imunităţii, se pare că alimentele de origine animală au o influenţă nocivă - stând la baza apariţiei a numeroase reacţii alergice, de respingere sau de intoleranţă.
A te alimenta cu produse de origine animală constituie pentru organism o experienţă cu totul diferită de a te alimenta cu produse de origine vegetală.
Alimentele de origine vegetală au în mod substanţial mai mulţi anti-oxidanţi, mai multe fibre şi minerale, decât alimentele de origine animală. De fapt, alimentele animale sunt aproape complet lipsite de aceşti nutrienţi. In schimb, alimentele animale au mai multe grăsimi şi colesterol, fie că este vorba de carne, de lactate sau de ou. De asemenea, alimentele animale au mai multe proteine decât cele de origine vegetală şi de asemenea, mai multă vitamina B12 şi vitamina D. Totuşi, mare parte din vitamina D din lapte se datorează procesului de îmbogăţire a laptelui cu vitamina D. Există cu siguranţă şi excepţii: unele nuci şi seminţe simt foarte bogate în grăsimi şi proteine (exemplu arahidele şi seminţele de susan), în timp ce unele alimente animale au în general mai puţine grăsimi, care au fost îndepărtate prin procesare artificială (laptele smântânit).

Dar când cercetăm mai amănunţit grăsimile şi proteinele nucilor şi seminţelor, vom observa diferenţa. Pe de o parte, ele simt mai sănătoase decât cele ale alimentelor de origine animală, iar pe de altă parte, sunt însoţite de anumite substanţe anti-oxidante interesante.
Există patru nutrienţi pe care alimentele de origine animală le au, iar cele de origine vegetală, în cea mai mare parte nu le au: colesterolul şi vitaminele A, D şi Bl2. Trei dintre acestea sunt nutrienţi neesenţiali, adică organismul nostru îşi poate produce aceste substanţe în mod natural. Colesterolul poate fi produs de organismul nostru fără probleme, la fel şi vitaminele A şi D. Vitamina A, din precursorii tip beta-caroten din alimente (morcov, caise, dovleac etc.) şi vitamina D, prin expunerea pielii la lumina soarelui timp de circa 15 minute, o dată la două zile. Ambele vitamina, A şi D sunt toxice dacă se consumă în cantităţi mari. De aceea este bine să ne bazăm pe inteligenţa organismului nostru, care ştie cantitatea de vitamine de care are nevoie.

Există o problemă legată de vitamina B12, im component foarte important pentru sistemul nervos, pentru funcţia imunităţii şi în prevenţia anemiei. Aceasta este o vitamină produsă de microorganisme care se găsesc în sol şi de către microorganisme din intestinele animalelor şi omului. Dar cantitatea de B12 produsă intestinal nu se absoarbe în mod adecvat, de aceea se recomandă consumul alimentar de B12. Cercetătorii au arătat că plantele crescute pe pământ sănătos, cu o concentraţie bună de vitamina B12 vor absorbi fără dificultate acest nutrient. Dar plantele crescute pe soluri devitalizate, unde se folosesc multe îngrăşăminte şi substanţe chimice sunt de cele mai multe ori deficitare în Bl 2. Lumea modernă este o lume atât de sterilizată şi pasteurizată încât oamenii ajung rareori în contact direct cu microorganismele producătoare de B12 din sol. Oamenii moderni au nevoie ocazional de un minim supliment de B12, dacă aleg să menţină o dietă vegetaria-nă, fără alimente de origine animală.
Cu toate acestea, persoanele care au în alimentaţia alimente organice de origine vegetală, crescute pe im pământ fertil şi care au un stil de viaţă dinamic, cu mişcare fizică şi expunere la razele soarelui, nu au nevoie de nici un fel de suplimente naturale. Aceste persoane au o imunitate naturală bună, care face faţă incidentelor inerente vieţii.

Principiul nr. 4

sus sus
Genele nu sunt singurele care determină apariţia bolii. Genele funcţionează numai dacă sunt activate sau exprimate, iar nutriţia joacă un rol critic în a determina care gene, bune sau rele, vor fi exprimate.
Toţi cercetătorii sunt de acord că originea fiecărei boli este genetică. Genele din cromozomii omului reprezintă codul pentru tot ceea ce există în corp, bun şi râu. Fără gene nu ar exista cancer, obezitate, diabet, boli de inimă sau infecţii nesfârşite. Fără gene nu ar exista viaţa.


Mulţi cercetători se concentrează exclusiv şi excesiv pe identificarea genelor producătoare de afecţiuni. Dar toată această concentrare asupra genelor nu ia în seamă un punct de vedere simplu, dar esenţial - nu toate genele sunt exprimate în întregime şi tot timpul. Dacă ele nu sunt activate sau exprimate, ele rămân inactivate din punct de vedere biochimic.

Şi atunci nu au nici un efect asupra sănătăţii omului. Genele rămân active sau inactive sub influenţa mediului exterior şi în special, a alimentaţiei. Oameni cu gene asemănătoare se îmbolnăvesc de boli diferite funcţie de mediul în care trăiesc. Am văzut că PERCEPŢIA mediului înconjurător este esenţială în activarea sau reprimarea activităţii anumitor gene ale omului.
Mediul înconjurător afectează exprimarea multitudinii genelor din cromozomii umani. Codul nostru genetic reprezintă un univers de interacţiuni biochimice de o complexitate aproape infinită. Acest univers biochimic al organismului uman interacţionează cu o mulţime de alte sisteme, inclusiv alimentaţia, care şi ea, la rândul ei, include sisteme întregi de biochimie complexă.
Genele sunt importante, dar la fel de important este şi mediul exterior în care trăieşte omul, din care alimentaţia este o parte esenţială.

Principiul nr. 5

sus sus
Nutriţia poate controla în mod substanţial efectele adverse ale substanţelor chimice care afectează starea de sănătate a omului.
întreaga mass-media este împânzită de zeci de articole aducătoare de frici şi panică despre substanţele chimice care pot produce cancer. îndulcitorii artificiali, nitriţii, nitrozamfnele, acrilamida şi aflatoxina au avut legătură cu cancerul în studiile experimentale efectuate. Percepţia larg răspândită în populaţie este că boala numită cancer ar fi produsă de substanţe chimice toxice care pătrund în organismul nostru într-un mod neaşteptat.
O îngrijorare privind carcinogenii chimici există în jurul acrilamidei, care se găseşte în principal în alimentele procesate sau prăjite, cum ar fi cipsurile de cartofi. Oamenii consideră că dacă am putea îndepărta această substanţă chimică din cipsuri, aceştia n-ar mai fi dăunători - dar ei oricum continuă să fie foarte nesănătoşi, fiind de fapt doar felii de cartofi îmbibate excesiv cu grăsimi şi sare. Multă lume caută ţapi ispăşitori, pentru a nu recunoaşte că mâncărurile favorite constituie o problemă, datorită conţinutului lor nutritiv.
Este important să se sublinieze câ o boală cronică cum este cancerul are nevoie de ani de zile pentru a se dezvolta.

Substanţele care iniţiază cancerul sunt adesea cele care fac obiectul titlurilor de articole din presă. Dar ce nu apare în articolele din ziare este faptul că procesul bobi continuă mult timp după iniţiere şi poate fi accelerat sau oprit, prin nutriţie. Cu alte cuvinte, alimentaţia este cea care determină în principal dacă boala va produce efecte rele sau nu.
La fel vorbim despre alergiile alimentare sau respiratorii, sau despre alte reacţii tip alergic declanşate şi întreţinute de multe ori alimentar. De multe ori, simpla schimbare a alimentaţiei unui sugar sau copil alergic determină dispariţia simptomelor, fără a fi nevoie să intervenim terapeutic cu produse naturale sau alopate.
Imunitatea organismului este mult influenţată de alimentaţie, chiar dacă mediul înconjurător şi civilizaţia modernă determină omul să trăiască într-un context de factori relativ toxici şi nocivi.

Principiul nr. 6

sus sus
Aceeaşi nutriţie cure previne boala în stadiile ei timpurii (dinainte de diagnosticare), poate de asemenea, să stopeze sau să regreseze boala în stadiile ei mai târzii (după diagnosticare).
Este important să se înţeleagă că majoritatea bolilor cronice necesită ani de zile pentru dezvoltare. Imunitatea naturală a organismului este formată dintr-un mecanism complex care poate contracara în mod eficient multe dintre agresiunile exterioare, pentru o iungă perioadă de timp. Ea cedează lent şi în timp.
Alimentaţia cu alimente naturale integrale susţine o imunitate de bună calitate şi o evoluţie în bine, a afecţiunilor apărute. Sunt multe cercetări care arată că o dietă complet vegetariană cu alimente integrale face să regreseze o boală de inimă avansată, îi ajută pe obezi să piardă din greutate şi îi ajută pe diabetici să scape de medicamente şi să revină la o viaţă cvasi-normală, viaţa dinainte de a avea diabet.

Sunt şi studii care arată că melanoamele avansate, forma fatală de cancer de piele, pot fi atenuate sau regresate prin schimbări ale stilului de viaţă. Sunt boli ce par a fi ireversibile, precum bolile autoimune. Acest lucru se întâmplă atunci când organismul se întoarce împotriva lui însuşi şi pare a deveni de neoprit. Dar cu toate acestea, în mod uluitor, chiar şi unele din aceste boli pot fi încetinite sau atenuate prin dictă. Sunt dovezi care arată că şi artrita reumatoidă sau scleroza multiplă pot fi încetinite prin dietă.
Pentru cei care au de-a face cu o boală cronică este important să reamintim principiul nr 6, că nutriţia cu alimente integrale, naturale poate ajuta la oprirea sau regre-sia bolii.

Principiul nr. 7

sus sus
Alimentaţia care este cu adevărat benefică pentru o anumită boală cronică va fi în folosul sănătăţii şi în ceea ce priveşte alte boli (la modul general).
Nutriţia cu alimente integrale va produce sănătate şi va preveni boala, aproape indiferent care ar fi aceasta. Nu ar fi utile şi nici benefice pentru organism diete separate, pentru fiecare tip de boală.
Folosind o dietă simplă, cu alimente cu structuri apropiate de natură, oamenii se vor bucura de o stare generală de sănătate, fizică şi emoţională. Reamintim aici că întoarcerea ta natură, la principiile armoniei interioare a sistemelor naturale este benefică pentru funcţionarea organismului omenesc la toate nivelele.
Principiul nr. 8 - Alimentaţia potrivită produce sănătate în toate domeniile existenţei noastre. Toate sunt în legătură unele, cu altele.
Sănătatea "holisticâ" sau universul "holistic" în care trăim cu toţii implică existenţa legăturilor între toate părţile unui întreg.
Alimentele şi nutriţia sunt de importanţă principală pentru sănătatea noastră. Procesul de a mânca reprezintă poate cel mai intim contact pe care îl avem cu lumea noastră; este un proces în cadrul căruia ceea ce mâncăm devine parte din trupul nostru.

Şi alte experienţe sunt la fel de importante, cum ar fi activitatea fizică, sănătatea emoţională şi mintală, precum şi sănătatea mediului înconjurător. Este important să înţelegem cât de tare sunt legate între ele toate aceste noţiuni. Activitatea fizică are efect asupra stării de bine emoţionale şi mintale. Ştim că activitatea fizică are efect asupra diferitelor substanţe chimice din organismul nostru, iar prin acestea asupra dispoziţiei noastre şi a puterii de concentrare. Persoanele care se simt bine cu privire la propria persoană sunt mai dispuse a-şi respecta sănătatea, prin adoptarea şi promovarea unei diete corespunzătoare.
Mulţi oameni se întreabă dacă pot îndepărta obiceiurile rele alimentare prin activitate fizică (de exemplu, prin alergare). Iar răspunsul este evident nu. Beneficiile şi riscurile dietei sunt importante şi evident cuantificabile faţă de beneficiile şi riscurile altor activităţi. Nu contează că efectul pozitiv vine de la dietă, de la mişcarea fizică sau de la ambele, Important este că toate lucrează pentru întărirea sănătăţii organismului.

Iar atunci când cineva mănâncă sănătos, contribuie şi la starea de sănătate a planetei. Natura are o înţelepciune intrinsecă milenară. Avem de-a face cu o reţea minunată de sănătate, de la molecule până la corpurile oamenilor, la alte animale, păduri, oceane şi la aerul pe care îl respirăm.
Alimentaţia naturală care stimulează imunitatea organismului şi-1 ajută pe acesta să rămână în echilibrul său natural este constituită din alimente integrale, nerafinate, de origine vegetală.
Alimentele din care puteţi mânca tot ce doriţi, sub orice formă doriţi (crudă, preparată termic, mâncăruri, supe, salate etc.) sunt următoarele:
- cereale integrale (pâine, paste, fierturi etc.) - grâu, orez, mei, secară, ovăz, orz, hrişcă, amarant, porumb etc.
- legume: sub diferite forme;
- inflorescenţe: conopidă, brocoli
- tulpini şi frunze: spanac, anghinare, salată verde de toate soiurile, varză, ţelină, sparanghel, napi, andive, pătrunjel, rubarbă, busuioc etc.

- rădăcini: cartofi (toate soiurile), sfeclă, morcovi, napi, ceapă, usturoi, ghimbir, praz, ridichi etc.
- leguminoase: fasole, mazăre, soia, năut, linte
- ciuperci
- nuci, alune, migdale, fistic, caju etc.
- fructe: mere, pere, caise, piersici, căpşune, pepene verde, pepene galben, castraveţi, roşii, dovlecei, dovleac şi toate celelalte fructe de sezon
Se vor reduce la minim alimentele precum:
- hidraţii de carbon rafinaţi - pastele făinoase (cu excepţia celor din făină integrală), pâinea albă, pişcoturi, biscuiţi, zahăr, dulciuri şi majoritatea prăjiturilor şi produselor de patiserie.
- Uleiurile vegetale adăugate - de porumb, de măsline, de arahide
- Peştele - somon, ton, cod Se vor evita:
- carnea: porc, pasăre, vită, oaie sau vânat
- produsele lactate: brânză, lapte, iaurt
- ouăle şi produsele cu conţinut marc de ouă (maionezele)
La persoanele care stau mult timp în casă sau trăiesc în climatul nordic se încurajează folosirea de suplimente de vitamina B12 şi eventual de vitamina D, pentru care nu trebuie depăşită doza zilnică indicată.


Tipareste Trimite prin email




});
Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Medicamente:


 
Fa-te cunoscut! invitatie-1
Invitatie Online - promoveaza produse medicale invitatie-2

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

invitatie-3
vizitatorii nostri pot fi clientii tai