mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Sanatatea femeilor
Index » General » Sanatatea femeilor
» Schimbarea statutului

Schimbarea statutului







in jurul varstei de 60 ani cele mai multe femei, din tarile dezvoltate sunt deja pensionate sau pe punctul de a se retrage din campul muncii. Daca sunt casatorite ele se gandesc mai departe, la vremea cand si sotul lor va iesi la pensie. Femeile care au si alte preocupari in afara serciului si a casei, foarte probabil ca asteapta retragerea cu placere, deoarece vor avea mai mult timp pentru actitati sociale, calatorii, hobby-uri, pentru zitarea copiilor si nepotilor. Totusi, pentru o femeie singura, a carei munca a fost principalul reper in ata ei sociala, pensionarea poate fi o schimbare mai putin binevenita in ata ei: si indiferent de statutul marital al femeii, pot aparea si probleme financiare.


Cuprins:

Acomodarea cu statutul de pensionară

Pierderea partenerului (vĂduvia)

Gimnastica de ÎntreŢinere

Exerciţii pentru picioare ţi gambe


Acomodarea cu statutul de pensionară

sus sus
Pregătirile pentru pensionare sunt de mare importanţă şi ele tre- buie să înceapă cu mulţi ani înainte, mai ales sub aspect financiar. Foarte mult stres la bătrâneţe este provocat de probleme de sănătate şi de cele financiare. Chiar dacă dispunem de o sumă mică de bani, o investiţie adecvată care să aducă un venit regulat, împreună cu o asigurare de sănătate ne vor aduce linişte în anii ce urmează. Cuplurile fac uneori modificări în testamentele lor, în conturile bancare şi proprietăţi, pentru a se asigura că în cazul morţii unuia dintre soţi, celălalt să nu fie împovărat de probleme juridice sau financiare.


După pensionare, prietenii, familia şi orice alt contact social capătă un rol mult mai important. De aceea nu este o idee prea bună întotdeauna să plănuim o retragere imediată în ceea ce ar putea părea o staţiune idilică, ci dimpotrivă este mai bine să vedem figuri şi locuri cunoscute. Sunt o serie de probleme la care trebuie să ne gândim serios: cât de simplu ne va fi să mergem la cumpărături cu mijloacele de transport în comun sau cu o mobilitate redusă; va putea familia să ne viziteze?

Primele săptămâni şi luni după pensionare vor fi aproape cu siguranţă stresante, indiferent de cât de bine au fost planificate. O femeie singură, care locuieşte singură, simte mai acut singurătatea şi pierderea statutului pe care-1 avea ca angajată. Cuplurile, deşi şi-au propus poate să petreacă mai mult timp împreună, pot descoperi însă că prezenţa permanentă a celuilalt îi poate irita. Dar femeile care şi-au planificat din timp activităţile după pensionare se pot enerva mai uşor în compania unui soţ deprimat, fără preocupare şi care stă mereu în calea ei.
Nu toată lumea întrerupe munca dintr-o dată: poate fi mai convenabil atât din punct de vedere financiar, cât şi social să munceşti cu jumătate de normă sau liber-profesionist, ca un mijloc de â face trecerea spre pensie mai uşoară. In ţările în care natalitatea este în scădere, oamenii mai în vârstă care ocupă posturi-cheie sunt mai degrabă încurajaţi să rămână pe post de consilieri sau instructori. Unele companii iniţiază de asemenea programe sociale active pentru foştii angajaţi, astfel că oamenii care s-au cunoscut de atâţia ani nu pierd legătura unii cu alţii dintr-o dată.

PIERDEREA STATUTULUI
Pe măsura ce femeia se obişnuieşte a fi tratată în mod oficial ca senioară a societăţii, se produc şi alte modificări afective. Femeile care n-au fost angajate nicăieri şi s-au concentrat doar asupra casei şi familiei sunt deja familiarizate cu statutul inferior pe care societatea îl acordă acestor activităţi. Alte femei care au avut carieră de succes se pot simţi brusc invizibile, ignorate. Văzute înainte ca producătoare independente de valori materiale, ele sunt acum considerate ca dependente. Problemele de sănătate care apar Ia această vârstă sunt de obicei afecţiuni de durată, care cer fie o intervenţie chirurgicală, fie costisitoare servicii medicale de specialitate cum sunt cele stomatologice sau legate de pedichiură. Femeile în vârstă simt deseori că nevoile lor sunt puse pe un plan secundar, după cele ale membrilor "productivi" ai societăţii şi se trezesc deseori puse în coada listei de aşteptare a unei operaţii, deşi au şi ele asigurarea plătită şi sunt chiar dispuse să plătească în plus pentru tratamentul necesar.

PIERDEREA INDEPENDENTEI
Multe femei sunt azi la o vârstă când suferă de afecţiuni cronice cum sunt artritele, slăbirea vederii, boli ale inimii care diminuează treptat mobilitatea, ducând eventual la diferite grade de dependenţă faţă de ceilalţi. Aceasta implică inevitabil o pierdere a respectului de sine şi poate fi stresant pentru o femeie care a locuit singură până acum sau care a avut grijă de un partener bolnav mai mulţi ani la rând. Un efect pozitiv îl poate avea mutarea împreună cu familia, mai ales dacă femeia este semiindependentă, însă tinerele familii pot avea reţineri în a îngriji o rudă în vârstă, mai ales dacă aceasta necesită şi îngrijire medicală sau dacă a existat înainte tensiuni în familie. Dacă nu există un cadru familial în care să se retragă la pensie, este un lucru înţelept ca femeia să se gândească cu cât mai mult timp înainte care ar fi cel mai potrivit loc în care să trăiască în anii ce vin. Cele mai mai căutate azile sunt de cele mai multe ori foarte aglomerate şi au o lungă listă de aşteptare.
în ţările industrializate, societatea are tendinţa de a ignora valoarea oamenilor vârstnici ca surse de înţelepciune şi sfaturi bune.

Ei sunt dimpotrivă catalogaţi Ia general drept o risipă a resurselor statului. Aceste atitudini sunt nedrepte şi sunt contrazise de oameni în vârstă care conduc campanii întregi în sprijinul sănătăţii şi educaţiei. 0 serie de cursuri pre-pensionare, organizate azi de multe companii, accentuează importanţa dezvoltării unor interese în afara serviciului şi casei, cu mult înainte ca ziua pensionării să se apropie.
Femeia care are deja o mulţime de contacte şi angajamente sociale este susceptibilă privitor la de ceea ce se numeşte pierderea statutului, de obicei pusă în legătură cu pensionarea. Femeile a căror existenţă se desfăşoară mai ales în jurul casei şi familiei sunt deasemenea sfătuite să-şi găsească noi sfere de interes, înainte ca partenerii lor să se pensioneze.

Pierderea partenerului (vĂduvia)

sus sus
Multe femei din ziua de azi speră că vor supravieţui soţilor lor, dar poate se gândesc prea puţin la modul în care Ie va afecta existenţa,
până când nu se produce evenimentul. Dacă unul dintre parteneri s-a bazat întotdeauna pe celălalt în îndeplinirea anumitor sarcini, ca de exemplu, rezolvarea problemelor financiare, gătitul sau şofatul, necazurile se vor complica în plus cu alte griji care pot părea minore înainte, dar care pot provoca o anxietate considerabilă după aceea.
Ca în orice nenorocire, durerea se poate manifesta în etape şi se caracterizează la început prin perplexitate şi şoc, apoi urmează conştientizarea lucid.ă a ceea ce s-a întâmplat şi o intensă suferinţă însoţită de lacrimi. în Occident, manifestarea durerii este deseori reprimată - oamenii sunt înspăimântaţi de moarte şi detestă să li se reamintească inevitabila ei prezenţă, astfel că funeraliile tind să devină o ceremonie grăbită şi tăcută, iar persoana indoliată poate simţi chiar că ceilalţi o evită, deoarece nu ştiu ce să-i spună. Dar este important ca sentimentele să poate fi exteriorizate faţă de cineva, astfel ele vor fi suportate mai uşor. Dacă ne este greu să discutăm cu ceilalţi membri ai familiei care împărtăşesc aceeaşi durere cu noi, atunci într-un grup de terapie (sau chiar în comunitatea religioasă) putem găsi pe cineva care să ne asculte şi care să ne dea sfaturi utile în chestiuni practice legate de funeralii sau probleme testamentare.

Deoarece existenţele membrilor unui cuplu sunt foarte legate, după dispariţia unuia, amintirile sunt prezente în fiecare colţ al casei.\' Este obişnuit sentimentul că soţul dispărut este de fapt prezent în casă. Amintirile pot fi dureroase la început, mai ales dacă persoana îndoliată este necăjită şi din cauza împrejurărilor morţii celuilalt - şi mai ales dacă înainte de asta au avut loc discuţii neplăcute - dar cu timpul încep să fie rememorate amintiri mai plăcute care aduc consolare. Durerea este adeseori însoţită de sentimentul vinovăţiei şi de supărare şi apare nevoia de a vorbi despre ele.
Durerea tinde să se manifeste în valuri, deseori provocată de lucruri mărunte aparent, dar poate duce treptat la depresie şi la sentimentul de monotonie. Este vital pentru femeia văduvă să se îngrijească, altfel ea riscă să se epuizeze fizic şi psihic. Dacă insomniile şi depresia au devenit o problemă serioasă, medicamentele pot ajuta o vreme, dar e mai bine să căutăm alte soluţii ca de, exemplu, un psiholog pentru vindecarea anxietăţii şi uşoare exerciţii şi aer curat pentru recăpătarea somnului. Prietenii şi rudele au un rol important de susţinere în această perioadă; timpul petrecut în discuţii cu aceştia poate diminua stresul.

Poate fi dificilă reluarea activităţii sociale în care femeia era obişnuită să participe ca "jumătate a unui cuplu"; a păstra legătura cu rudele şi prietenii poate fi o cale mai uşoară de a se menţine în viaţa socială. Vacanţele şi vizitele sunt mijloace excelente de a ieşi, dar deplasările permanente prea curând după nefericitul eveniment ar trebui evitate.
NOI POSIBILITĂŢI DE A MUNCI
Pensionarea se poate dovedi de asemenea o ocazie ideală de a începe o mică afacere, valorificând aptitudinile dezvoltate la locul de muncă sau în activităţile recreative. Totuşi, orice proiect care înseamnă a risca securitatea financiară la bătrâneţe trebuie foarte bine analizat împreună cu un consilier financiar neimplicat.

"MUNCA VOLUNTARĂ
Nimic nu contribuie mai mult la reconsiderarea propriei persoane decât sentimentul acesteia că este utilă şi necesară cuiva. Oamenii mai în vârstă au întotdeauna unele calităţi pe care le pot valorifica, fie că ele se referă la munca de consiliere, de predare, la campanii umanitare, fie la activităţi de ajutorare a celor care nu se pot îngriji singuri. Una dintre activităţile în care oamenii vârstnici sunt în mod deosebit solicitaţi este munca de reconstituire - studenţii sau istoricii preferă opiniile unei persoane care a trăit evenimentele în loc de a citi date seci în cărţi. Cei care trăiesc într-o altă patrie sau într-o altă cultură decât în cea în care s-au născut, pot oferi informaţii interesante despre istoricul familiei sau despre obiceiurile acelei ţări.
ACTIVITĂŢI CREATIVE
Majoritatea oamenilor îşi promit că atunci când vor înceta lucrul se vor apuca de diferite activităţi creatoare - pictură, scrierea unui roman sau croitorie poate. Deşi înainte de pensionare nu prea este timp pentru astfel de activităţi, este o idee bună şă începem nişte cursuri, să ne cumpărăm materialele necesare şi ne punem talentul la încercare cât mai devreme posibil, astfel ca hobby-ul nostru să fie bine formulat până în ziua pensionării. Pe măsură ce îmbătrânim, slăbirea vederii şi a dexterităţii manuale fac tricotatul şi cusutul mai dificile şi este mult mai util să ne găsim alternative mai pasive pentru petrecerea timpului, ca scrisul sau munca de reconstituire care ne ajută să ne păstrăm ascuţimea minţii.



INSTRUIREA
In Marea Britanie, 7% din studenţii Universităţilor Populare au peste 60 de ani. Instruirea reprezintă atât o provocare cât şi o oportunitate: ea ajută la păstrarea intelectului în formă şi poate deschide calea spre noi activităţi şi către cercuri sociale mai largi. Dacă instruirea elementară a fost întreruptă prea devreme din motive financiare pentru încadrare în muncă, pensionarea este o şansă de a recupera acest handicap. Mulţi oameni studiază la colegii, dar majoritatea studenţilor mai în vârstă se înscriu Ia cursuri de scurtă durată, probabil un curs la seral sau la un colegiu local. în oraşele mari şi în metropole, o gamă largă de activităţi sunt accesibile: studii academice, meserii şi cursuri mai specializate pentru pensionari, infirmieri şi voluntari. Poate cere ceva timp obişnuirea din nou cu statutul de student, dar orice neîncredere în sine ar trebui să dispară şi vechile aptitudini readuse la viaţă. Entuziasmul şi motivaţia compensează de asemenea o mulţime de deficienţe minore. Cu vârsta, totuşi, poate scădea capacitatea de concentrare pe perioade îndelungate; astfel este recomandat să alternăm scurte perioade de studiu cu reprize de exerciţii fizice uşoare sau treburi casnice.

Gimnastica de ÎntreŢinere

sus sus
Exerciţiile fizice pot fi la fel de importante pentru bătrâni ca şi pentru tineri, dacă nu chiar mai importante. Chiar dacă funcţiile organismului sunt în declin, anumite exerciţii regulate ajută la menţinerea supleţei articulaţiilor şi la tonificarea muşchilor, inclusiv al inimii. Exerciţiile inadecvate se referă la tot ceea ce implică activităţi obositoare cu care nu suntem obişnuite. (Femeile de 60 de ani care alergă la maraton sunt alergătoare de mai mulţi ani). Deasemenea tot ce solicită prea tare muşchii şi prea brusc, poate avea efecte negative asupra organismului care cu greu vor mai putea fi anulate. Trebuie luat în considerare şi riscul pe care-1 prezintă căderile.
înotul şi yoga menţin supleţea fără a forţa încheieturile, sunt benefice şi trebuie prelungite cât de mult posibil: bazinele de înot publice au deseori program numai pentru cei de peste 60 ani. Hobby-urile şi activităţile recreative ca drumeţiile şi grădinăritul ajută să ne păstrăm în formă, dar ţineţi minte: o plimbare bună în fiecare zi este mai bună decât o excursie de 10 mile săptămânal, iar săpăturile grele vor fi lăsate în seama altcuiva sau vor fi făcute câte puţin, în etape.

Mobilitatea redusă sau slăbirea vederii limitează participarea la multe activităţi, clar exerciţiile fizice rămân vitale totuşi. Un fizioter-apeut poate da sugestii în legătură cu anumite exerciţii speciale şi, de asemenea persoana în cauză se poate iniţia în diferite meşteşuguri ca de exemplu, confecţionarea de coşuri, cioplitul sau ţesutul care menţin dexteritatea şi păstrează mintea activă.
O formă generală bună se bazează şi pe o dietă adecvată. Vitamine suplimentare sunt necesare celor aflaţi la regim. O măsură recomandată este renunţare la hrana sofisticată sau prelucrată şi consumarea fructelor şi legumelor proaspete sau îngheţate ori de câte ori este posibil. Dacă este posibil, o mică grădină de zarzavat este atât un prilej de mişcare cât şi o sursă de hrană sănătoasă la îndemână.
Exerciţiile propuse aici şi în paginile următoare sunt potrivite pentru oamenii sănătoşi. Dacă aveţi o boală sau o afecţiune cronică, de exemplu, o problemă cardiaca _sau o hernie, consultaţi mai întâi medicul dumneavoastră curant. încercaţi să vă formaţi o obişnuinţă, alegând un moment al zilei când este puţin probabil să fiţi întrerupţi şi nu chiar imediat după masă. Evitaţi să purtaţi o îmbrăcăminte incomodă şi opriţi-vă când vă simţiţi obosiţi sau când simţiţi junghiuri.

Exerciţii pentru picioare ţi gambe

sus sus
Aceste exerciţii ajută la mobilitate şi ţinută. Treptat măriţi numărul lor în fiecare zi.
1. a. Siaţi drepţi cu tălpile lipite de podea, apoi întoarceţl-vă pe degetele de la picioare ridicând călcâiele şi scoţându-le în alarâ.
b. întoarceţi-vâ degetele în afară şi câlcâile înspre înăuntru, ridicând degetele.
2. a. Slaţi drepţi şi rldlcaţi-vâ pe vârfuri.
b. îndoiţi genunchii în afară, lăsându-vă trunchiul ca şi cum aţi sta pe scaun, apoi ridicaţl-vâ încet
3. a. Staţi drept dar relaxaţi.
b. Ridicaţi-vă călcâiele, astfel, încât să staţi pe vârfuri
c. Continuaţi să vă legănaţi înainte şl înapoi.
Alte exerciţii pentru picioare
şl gambe
I Staţi pe un scaun cu
piciorul drept întins în faţă şl laba piciorului uşor ridicata de la podea. Mişcaţi degetele de la piciorul drept. Repetaţi mişcarea cu celalalt picior. Staţi aşezaţi cu un picior ridicat. Mişcaţi piciorul din gle2nă spre stânga şi spre dreapta. Repetaţi mişcarea cu celălalt picior
a. Rldicaţi-vâ în picioare cu braţele j>e lângă corp,
b. îndoiţi genunchii apoi reveniţi. c.Rldicaţl mal întâi un genunche apoi pe celălalt cât de sus puteţi, ţinân-du-vâ spatele drept

Exerciţii pentru braţe şl încheieturile mâinii Aceste exerciţii sunt utile celor ţintuiţi la pat, dar ele pot ii executate de oricine, oriunde. Eventual exersaţi cu un prieten sau partener. 7. a. Stând aşezaţi cu spatele drept, aduceţi pumnii strânşi în dreptul umerilor şl coatele pe lângă corp.
b. Ridicaţi unul din braţe, ţinând pumnul strâns.
c. Repetaţi mişcarea cu cejilalt braţ.
a. începeţi prin a sta cu braţele relaxate, aşezate pe coapse.
b. Ridicaţi ambele braţe deasupra capului.
a. Staţi aşezaţi cu braţele întinse lateral.
b. c. Ridicaţi unul din braţec în timp ce îl lăsaţi jos pe \' celălalt, apoi invers în mişcări alternative.
10. a. îndoiţi braţele în dreptul pieptului, cu coatele ridicate lateral.
b. împingeţi braţul drept în faţă.
c. Repetaţi mişcarea cu celălalt braţ.
d. Ridicaţi şi apoi coborâţi ambele braţe.

Exerciţii pentru umeri, gât ţi trunchi
11. a. Staţi în picioare, cu picioarele apropiate, umerii bine traşi In spate şi pumnii strânşi pe lângă corp,
b. c. Ridicaţi şi coborâţi alternativ umerii.
12. a. Staţi cu picioarele depărtate şi mâinile pe lângă corp.
b. Ridicaţi braţele deasupra capului.
c. Legănaţl-vă şoldurile înainte şl înapoi ţinând genunchii întinşi..
d. Când mâinile vă obosesc, coborâti-le şi continuaţi mişcarea şoldurilor.
13. a. Ştatl relaxaţi.
b. întoarceţi capul spre stânga apoi spre dreapta. Apoi lâsaţl-l în faţă şl apoi pe spate. Aveţi grijă dacă suferiţi de spondilo2ă cervicală deoarece pot apărea ameţeli.
14. a. Staţi cu picioarele depărtate, braţele pe lângă corp. Ridicaţi braţul stâng deasupra capului.
b. Cu picioarele întinse aplecaţi-vă din talie lateral în jos. lăsând mâna dreaptă să alunece de-a lungul coapsei.
c. Reveniţi şi repetaţi mişcarea cu cealaltă mână.

Exerciţii pentru trunchi şi spate Pentru toate exerciţiile efectuate pe podea, dacă nu aveţi covor, întin-deţi o pătură jos.
15. a. întindeţi-vâ pe podea şi întindeţi şi braţele deasupra capului
b.Ţineţi spatele lipit de podea şl ridicaţi piciorul stâng în timp ce cu mâna dreaptă încercaţi sâ-1 atingeţi.
c. Repetaţi mişcarea cu piciorul drept şi mâna stângă._
16. a. Intindeţi-vâ pe podea, întindeţi braţele lateral în unghi drept. îndoiţi genunchii, păstrând tălpile lipite pe podea.
b. Legănati-vâ picioarele spre stânga şi spre dreapta până atingeţi podeaua.
17. a. Staţi întinşi pe podea cu braţele pe lângă corp.
b.Ţinând tălpile pe podea ridicaţi genunchii.
c. Răsuciţi încet corpul şl loviţi de trei ori podeaua cu şezutul pe partea stânga apoi pe dreapta.


Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni General:


 
Fa-te cunoscut! invitatie-1
Invitatie Online - promoveaza produse medicale invitatie-2

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

invitatie-3
vizitatorii nostri pot fi clientii tai