Datele mortalitatii intr-un studiu cuprinzand 340.000 de indivizi care au murit in 1960, au fost gasite gradiente inrse clare privind mortalitatea in functie de nilul de educatie, nit si ocupatii intre barbatii albi nonalbi si femeile albe si nonalbe. De exemplu, mortalitatea femeilor albe cu 4 sau mai multi ani de colegiu a fost de numai 71 la suta din rata globala a femeilor albe, in timp ce acelea cu mai putin de 5 ani de invatamant au avut un raport al mortalitatii de 127 la suta. in mod similar, speranta de viata pentru femeile albe cu varsta de 25 de ani, cu cel putin 1 an de colegiu, era cu aproximativ 10 ani mai mare (56,4 ani) decat a celor cu mai putin de 5 ani de scoala. Scaderea mortalitatii prin boli cardiace in randul barbatilor intre 1960 si 1971 pana in 1984 a fost mai accentuata la cei cu mai multi ani de scolarizare.
Diferentele privind mortalitatea in functie de statusul ocupational au fost bine documentate, iar in Marea Britanie diferentele de mortalitate intre clasele sociale par sa se largeasca. in Statele Unite, un studiu populational bazat pe urmarire timp de 18 ani in Districtul Alameda, California a aratat ca ratele deceselor in randul indivizilor cu un nit familial inadecvat au fost de doua ori mai mari fata de cei cu nit adecvat. Studiul Western Colaborati Group cu 3154 de angajati barbati de varsta medie a demonstrat o asociere intre SSE si mortalitate, chiar dupa ce au fost facute corectiile pentru alte cauze de mortalitate.
Incidenta bolilor Atunci cand se fac corectiile in functie de SSE, se reduc sau dispar diferentele intre negri si albi privind incidenta unor forme de cancer, incluzand cancerul invaziv de col uterin si cancerul pulmonar la barbati. De fapt, neajustate in functie de SSE, ratele globale ale cancerului sunt mai mari la negri in atie cu albii din Statele Unite, dar ratele ajustate sunt mai mari la albi decat la negri. Diferentele in ratele bolilor cardiace in randul grupurilor ocupationale din Statele Unite sunt mai mari decat diferentele dintre negri si albi. Chiar debutul scaderii ratelor bolilor cardiace coronariene in randul femeilor albe din Statele Unite s-a produs initial in ariile geografice in care
CAPITOLUL 4
Organismul gazda si boala: influenta factorilor demografici *^
si socioeconomici______________________________________________
nitul mediu, nilul de instruire si nilurile profesionale erau cele mai mari.
Supravietuirea Femeile negre au o supravietuire mai scazuta dupa cancerul de san ativ cu femeile albe, dar diferentele sunt nesemnificati intre rase daca se face corectia in functie de SSE. Desi ratele mortalitatii infantile sunt de doua ori mai mari in randul copiilor negri cu greutate normala la
nastere in atie cu copii albi in populatia generala, nu s-au gasit diferente and copin cu greutate normala la nastere nascuti din parinti negri si albi, cu educatie la nil de colegiu. Dintr-un studiu a reiesit ca aceia cu nit familial anual de 40.000$ sau mai mare au o probabilitate de a muri in 5 ani de aproximativ jumatate fata de cei cu nituri mai mici.
