mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Ghid medical
Index » General
» Morbiditatea

Morbiditatea







Morbiditatea este de asemenea inrs proportionala cu nitul. in Statele Unite, in 1993, 26 la suta dintre persoanele al caror nit familial a fost mai mic de 14.000$ au avut o limitare a activitatii datorata afectiunilor cronice, in atie cu numai 9,2 la suta dintre acelea al caror nit a fost de 50.000$ sau mai mare (elul 4-3). Alte analize demonstreaza ca cea mai previzibila morbiditate si limitare functionala in populatia S.U.A cu varsta sub 75 de ani apare in straturile cu SSE scazut. Chiar in randul copiilor, numarul mediu de zile de incapacitate in 1980 a fost de 9,1 pentru cei ale caror familii au avut nituri anuale de 5.000$, in atie cu 4 zile pentru cei din familiile cu nituri de 25.000$ sau mai mult. Incidenta bolilor tractului respirator inferior este inrs proportionala cu nilul de instruire al capului de familie, iar intr-un studiu s-a gasit ca grupul cu cel mai mic nit a avut o crestere de trei probabilitati de aparitie a bolilor cardiace coronariene fata de grupul cu cel mai mare nit. Rezultatele au fost similare la negri si la albi.


Exista exceptii noile de la regula gradientului inrs intre SSE si boli. De exemplu, incidenta cancerului de san este mai mare in grupurile cu SSE ridicat. Oricum, valabilitatea generala a regulii gradientului inrs dintre clasa sociala si atat de multe cauze de boala, aparent fara legatura intre ele, este impresionanta.
Diferentele privind starea de sanatate in randul grupurilor SSE si rasiale se datoreaza partial diferentelor in distributia factorilor de risc cunoscuti. Fumatul, principala cauza de deces ce poate fi prenita in Statele Unite, este in puternica relatie de proportionalitate inrsa cu SSE. in randul populatiei cu varsta de 18 ani si peste, in 1990, 37,3 la suta dintre barbatii si 27,1 la suta dintre femeile cu un nil de instruire mai jos de cel liceal fumau curent, in atie cu 14,5 la suta si respectiv 12,3 la suta dintre absolntii de colegiu. Relatia inrsa dintre prevalenta fumatului si nilul de instruire este intalnita atat la albi, cat si la negri, la barbati si la femei (elul 4-4). Se estimeaza ca pana in anul 2000 prevalenta fumatului in randul acelora cu educatie la nil liceal sau mai redus va fi de aproximativ 30 la suta, in timp ce in randul absolntilor de colegiu va fi sub 10 la suta. in California, intre 1984 si 1989, fumatul, neutralizarea sau utilizarea inconstanta a centurilor de siguranta, lipsa de exercitii fizicein afara slujbei, supragreutatea si hipertensiunea in randul femeilor au fost, toate, mai frecnte in randul celor cu educatie la nil liceal sau mai redus (elul 4-5). Datele nationale pentru 1987-l989 au aratat ca numarul celor care se prezinta singure la screeningul mamografic si numarul celor care au facut un frotiu Papanicolau in ultimul an este clar asociat cu nilul de nit. in sfarsit, procentul de copii din Statele Unite care sunt vaccinati pentru pojar, rubeola, difterie/tetanos/ pertussis (DTP), poliomielita si oreion este cu aproximativ 15-20 mai mare in randul copiilor albi, in atie cu copin din alte grupuri rasiale (elul 4-6), lucru care poate reflecta pe larg diferentele privind SSE.
Totusi, pentru multe boli, ajustarea in functie de diferentele intre factorii de risc cunoscuti diminueaza dar nu elimina diferentele intre grupurile SSE si rasiale. In randul serviciilor civile britanice raman aproximativ 40 la suta dintre diferentele in mortalitatea prin boli cardiace coronariene in randul angajatilor de diferite categorii, dupa ce se fac corectiile in functie de nilul colesterolului seric, in functie de presiunea arteriala sistolica, fumat, activitate fizica, greutate corporala si alti factori. in mod similar, intr-un studiu prospectiv, corectiile in functie de varsta si factorii de risc au avut ca rezultat numai reduceri modeste ale riscului relativ inalt de deces prin boala cardiaca din randul barbatilor si femeilor cu cel mai redus nil de instruire, cu varste cuprinse intre 45 si 74 de ani. Examinarea celorlalte date din acelasi studiu, in randul adultilor intre 35 si 54 de ani, a aratat ca raportul ratelor mortalitatii intre negri si albi a scazut de la 2,3 la 1,9 cand s-au facut corectiile in functie de sase factori de risc (fumat, presiune arteriala sistolica, nil de colesterol, indexul masei corporale, consumul de alcool si diabet) si a scazut in continuare la 1,4 cand a fost inclus si nitul familial; prin urmare, 31 de procente din excedentul mortalitatii la negri s-au datorat celor sase factori de risc, iar 38 la suta s-au datorat nitului familial, ramanand 31 la suta fara explicatie. Pe de alta parte, a fost raportata o mortalitate mai scazuta prin boli cardiovasculare la americanii de origine mexicana in atie cu barbatii albi, in ciuda nilelor crescute ale factorilor de risc cardiovasculari la primii.



Un subiect aflat in studiu este rolul privarii relati, at cu nilele absolute ale nitului sau alti indicatori ai SSE, ca determinant al starii de sanatate in tarile dezvoltate. in Marea Britanie, de exemplu, in randul indivizilor cu munca care nu este fizica si sunt proprietari de locuinta, mortalitatea este si mai mult scazuta in randul celor cu doua masini, in atie cu cei cu numai o masina. De-a lungul celor 12 tari din Comunitatea Europeana a fost gasita o stransa corelatie intre distributia nitului si speranta de viata.

Cu toate acestea, factorii de risc care pot fi evitati contribuie la o parte din diferentele privind starea de boala in toate grupurile SSE, chiar in randul varstnicilor. Domeniile prioritare privind promovarea starii de sanatate (comportamentul individual), protejarea starii de sanatate (indicatori ambientali si ai reglementarilor) si serviciile de prenire (educatie sanitara, screening, imunizari sau tratamente chimioprofilactice in diferite situatii clinice) sunt documentate pe larg. incercarile de a promova stiluri de viata sanatoasa in randul celor dezavantajati social reprezinta o mare prioritate. Totusi, in fata greutatilor de zi cu zi, astfel de eforturi pot sa nu aiba o mare prioritate pentru indivizii foarte nevoiasi si astfel de masuri educationale vor aa un impact mic daca nu sunt dublate de un nit, slujba si locuinte adecvate. Este perturbator pentru studii faptul ca inechitatile intre clasele sociale, cum ar fi cele indicate de nituri, se largesc si este important sa fie corectat faptul ca sunt putine date privind bolile la nil national in functie de clasa sociala.



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor
Alte articole




  Sectiuni General:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai
Cauta in site:  
 
Taguri:
buze amare hydrastis canadensis hepar sulfur
Sambata
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024