Este greu de gasit un act medical, cum ar fi programul de ccinare antirujeolica, care nu numai ca salveaza vieti, dar si reduce costurile globale, deoarece economiile obtinute prin prevenirea bolii intrec cu mult cheltuielile tratamentului insusi. Mult mai frecvent, practicile medicale care au intr-ader un beneficiu cresc si costurile asistentei medicale. Printre exemplele cu raportul cel mai mare cost-eficienta se afla bypass-ul arterelor coronare la pacientii cu afectiune a trunchiului coronarei stangi, ale carui costuri se ridica la 10000 $ pe an de viata salta.
Schimbarea raportului intre serviciile medicale pentru pacientul internat si pentru cel ambulator in favoarea celui din urma scade in general cheltuielile pentru acest aspect al asistentei medicale. De exemplu,
dializa la domiciliu este mai putin costisitoare decat dializa dintr-un centru ambulator specializat, care, in schimb, este mai putin costisitoare decat dializa in spital. In mod similar, administrarea unei alimentatii parenterale si a antibioticelor intravenoase la domiciliu si asistenta medicala la domiciliu pentru pacientii cu SIDA a redus mult nevoia de spitalizare pentru situatiile in care nu sunt necesare asistente specializate. Totusi, un produs derit din aceasta strategie consta in cresterea procentului de pacienti spitalizati, care necesita asistenta medicala mult mai intensi si mult mai costisitoare, fata de pacientii mai putin bolnavi, care altfel ar fi ocupat paturile de spital.
Chiar si acum, societatea se opune sa ia decizii etice in ceea ce priveste costul adect pentru fiecare beneficiu net. Nici medicina si nici societatea nu sunt obisnuite sa echileze dolarii cu viata sau cu un an din viata unei perosane. Totusi, in multe analize, costurile anuale proiectate la aproximativ 35000-45000 $ (in dolarii din 1997) pentru dializa renala pentru 1 an de viata utila au fost folosite ca si cota de nivel pentru cat de mult sunt dispuse SUA sa cheltuiasca pentru a sal un an de viata, deoarece un asemenea program este suportat din taxe si reprezinta probabil o reflectie rezonabila a prioritatilor nationale.
SCREENINGUL STARII DE SANATATE Screeningul este efectuarea periodica a unor investigatii si/sau a unor teste diagnostice la persoanele asimptomatice, in speranta ca o diagnosticare timpurie determina imbunatatirea prognosticului. Acest subiect important este discutat in modulul 10.
