mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Tulburarile ataxice
Index » Endocrinologie si metabolism » Tulburarile ataxice
» Boala machado-joseph/asc3

Boala machado-joseph/asc3







Boala Machado-Joseph (BMJ) este o afectiune degenerativa spinocerebeloasa autozomal dominanta, descrisa pentru prima data printre portughezii si descendentii lor din New England si California. Apoi BMJ a fost gasita in familii din Portugalia, Australia, Brazilia, Canada, China, Anglia, Franta, India, Israel, Italia, Japonia, Spania, Taiwan si Statele Unite.
Simptome si semne BMJ a fost clasificata in trei tipuri clinice. in tipul I MBJ (tipul distonie-parkinsonism-scleroza laterala amiotrofica), deficitele neurologice apar in primele doua decade si conduc la slabiciune si spasticitate a extremitatilor, in special la membrele inferioare, deseori cu distonia fetei, gatului, trunchiului si extremitatilor. Sunt frecvente clonusul rotulian si ahilean si, de asemenea, raspunsul tar de extensie. Mersul este lent si teapan, cu baza usor crescuta si clatinare dintr-o parte in alta; acest mers este rezultatul spasticitatii, nu e ataxie adevarata. Nu exista titubare la nivelul trunchiului. Spasticitatea si astenia faringelui determina dificultati in vorbire si deglutitie. De remarcat este nistagmusul vertical si orizontal edent, pierderea miscarilor oculare rapide, a sacadelor hiper-metrice si hipometrice si alterarea pririi verticale in sus. Manifestari frecvente si precoce sunt fasciculatiile faciale, miokimia faciala, fasciculatiilinguale fara atrofie, oftalmopareza si protruzie oculara.In tipul II de BMJ (tipul ataxie), apar deficite cerebeloase adevarate, cuprinzand disartrie, ataxia mersului si a extremitatilor, ce incep in decadele a 2-a si a 4-a, asociind deficite corticospinale si extrapiramidale: spasticitate, rigiditate, distonie. Tipul II este cea mai frecventa forma de boala. Sunt de asemenea prezente oftalmopareze, deficite ale pririi verticale superioare si fasciculatii faciale si linguale. Tipul II de BMJ trebuie diferentiat de afectiunile degenerative ASC 1 si ASC 2, care au trasaturi comune cu el.


Tipul III BMJ (tipul ataxic-amiotrofic) apare in decadele cinci pana la sapte de ata cu tulburari pancerebeloase, ce includ disartrie si ataxie a mersului si extremitatilor. Pierderea sensibilitatii distale, incluzand sensibilitatea dureroasa, tactila, bratorie si mioartrokinetica precum si atrofia distala sunt foarte edente, indicand prezenta neuropatiei periferice.
Reflexele tendinoase profunde sunt diminuate sau absente si nu apar elemente corticospinale sau extrapiramidale.
Varsta medie de debut a simptomelor este de 25 de ani. Deficitele neurologice progreseaza invariabil si conduc la deces prin debilitare in maximum 15 ani de la debut, in special la pacientii cu tipul I sau II de boala. Pacientii au functiile intelectuale normale.
Elementele patologice majore sunt pierderea variabila de neuroni si inlocuirea lor gliala in corpul striat si pierdere severa in zona compacta a substantei negre. O pierdere moderata de neuroni apare in nucleul dentat al cerebelului si in nucleul rosu. in cortexul cerebelos se pierd celule Purkinje si celule granulate. Tot pierderi celulare apar in nucleul dentat si in nucleii motori ai nerlor cranieni. Protejarea olivelor inferioare diferentiaza BMJ de alte ataxii transmise dominant.


Genetica Locusul genei pentru BMJ a fost silit pe 14q24.3-q32 prin linkaj genetic. Genele de la familiile cu BMJ din Japonia, America de Nord si de Sud sunt localizate pe acelasi locus cromozomial. in genele BMJ sunt prezente expansiuni de CAG repetitiv insile, iar varsta mai tanara de debut este asociata cu secvente repetitive mai lungi. Subiectii normali din lotul de control au intre 12 si 37 secvente de CAG care se repeta, iar alelele de BMJ au intre 62 si 74 secvente de CAG repetitiv.
ASC 4 Este descrisa o familie cu ataxie progresiva, deficite ale tractului piramidal, miscari oculare normale si neuropatie axonala senzitiva importanta; tara este transmisa autozomal dominant si localizata pe cromozomul 16q24-ter.
ASC 5 in sfarsit, o alta familie este descrisa (care are doua ramuri majore, ambele descendenti din bunici paternali ai presedintelui Abraham Lincoln) la care ataxia spinocerebeloasa transmisa dominant (ASC 5) se datoreaza unei gene localizate pe cromozomul 11.
ASC 6 Screening-ul genomic pentru secvente repetitive de CAG in alte familii cu ataxie autozomal dominanta a edentiat alt locus ( elul 369-2).



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Endocrinologie si metabolism:


 
Fa-te cunoscut! invitatie-1
Invitatie Online - promoveaza produse medicale invitatie-2

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

invitatie-3
vizitatorii nostri pot fi clientii tai