mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Boli osoase metabolice
Index » Endocrinologie si metabolism » Boli osoase metabolice
» Clasificarea morfofunctionala a articulatiilor

Clasificarea morfofunctionala a articulatiilor







Acestea se ,clasifica dupa gradul de mobilitate si dupa structura lor in:
- Sinartroze: articulatii in care capetele osoase se gasesc intr-o oarecare continuitate si au o mobilitate redusa, foarte redusa sau nula.
- Diartroze: articulatii cu structura tipica, capetele osoase gasindu-se in contiguitate si and mobilitate importanta.
- Articulatii mixte.
- Articulatii atipice.
I SINARTROZELE sunt articulatii prin care oasele se gasesc unite prin structuri fibroase (sindesmoze), cartilaginoase (sinchondroze) sau osoase (sinostoze). Toate sunt la inceput (in viata foetala sau in copilarie) sindesmoze.
1. Sindesmozele se caracterizeaza prin prezenta unor formatiuni fibroase care se interpun intre capetele osoase articulare, unin-du-le si asigurand astfel o miscare ale acestora prin intermediul tesutului fibros mai mult sau mai putin elastic. Sindesmoza (Junctura fibrosa) se poate face cu oasele apropiate (fon-tanelele calotei craniene dintre oasele frontale, parietale si occipital la nou - nascuti,


ligamentul mterosos talo - calcaneean in sinus tarsi, articulatia acromio - claviculara). Dupa marimea, elasticitatea si gradul de mobilitate care il permit, sindesmozele sunt:

- de tip capsulo - ligamentar (articulatia acromio- claviculara;
- de tip membranos (numite de unii autori amfiartroze, cum ar fi membranele inter-osoase tibio-fibulare si radio-carpiene);
- de tip ligamentar (ligamente inter-osoase), ca in cazul articulatiei talocalcaneene din sinus tarsi sau articulatiilor costo -transversare.
Sindesmozele (sau sinchondroze) pot apare in cazuri patologice chiar in zona diafizara a unui os lung, care nu s-a consolidat dupa o fractura (asa numitele pseudoartroze).
2. Sinchondrozele au ca mijloc de unire intre capetele osoase diferite tipuri de carti-lagiu si permit miscari mai reduse, elastice la acest nivel. Sinchondrozele se pot clasifica in:
- sinchondrozehialine in care tesutul car-tilaginos tipic predomina, ele putand fi permanente (cartilagiile costale) sau tranzitorii, care mai tarziu vor deveni mai rigide (fibro-cartilaginoase) sau se vor osifica (junctura cartilaginaea);
- simfize, in care unirea osoasa se face prin intermediul unui fibrocartilagiu solid, cu oarecare elasticitate (simfiza pubiana).
3. Sinostozele (junctura ossaea) sau suturile osoase reprezinta imbinari ale oaselor care au fost la inceput membranoase sau car-tilaginoase si care apoi s-au sudat osos.

Sunt caracteristice oaselor craniene si nu intotdeauna unirea stransa dintre acestea se realizeaza prin sudura osoasa, ci si printr-o arhitectura speciala care le permite sa se intrepatrunda de o anumita maniera, care confera imobilitate articulatiei. Variantele acestor sinostoze:
a. suturi craniene - sutura serrata (dintata) in care oasele se imbina dintat (ex. sutura fronto-parietala);
- sutura squamosa (solzoasa) in care oasele se imbrica precum solzii unui peste (sutura parieto-temporala);
- sutura a (sutura dintre oasele nazale)
b. schindileza reprezinta o articulatie in care fixarea oaselor se face prin intrepatrunderea lor (articulatia sfeno- vomeriana);
c. gomfoza este o rianta speciala de articulatie, in care un os patrunde in cavitatea altuia, fiind unite intre ele prin ligamente in-terosoase (articulatia alveolo - dentara).
II. DIARTROZELE sau articulatiile propriuzise pot fi simple (intre doua oase) sau compuse (3-4 oase).
Alcatuirea unei diartroze este complexa, aceasta alcatuind un aderat organ:

1. Fetele articulare sunt reprezentate de calotele cartilaginoase, care invelesc capetele (epifizele) osoase, and diferite grosimi, forme (continua - capul-humerul; discontinua - lunata in cazul aceulului; prelungit periferic ca in cazul labrumului glenoidian), duritate, continuitate la periferie (cu sinoviala sau cu periostul), etc.
Cartilagiul articular are o elasticitate corespunzatoare solicitarilor la care este supus, iar riatiile sale de consistenta, forma si grosime corespund necesitatilor de asigurare a congruentei articulare (imbinare perfecta a suprafetelor articulare) si de nutritie a sa (prin imbibitie).
2. Mijloacele de unire ale articulatiei de tip diartroza sunt:
- interne - capsula, care acopera ca un manson extremitatile osoase si se continua cu periostul, aderand strans la metafizele oaselor. Are mai multe straturi de tesut conjunctiv predominent fibros, cu fibrele orientate longitudinal si mai dense in zonele de solicitare;

- ligamentele, aderate "hamuri", derite din capsula si care contin un procent important de fibre elastice. Au rolul de a limita amplitudinea unor miscari sau de a frana miscarile anormale;
- tendoanele de insertie ale muschilor care se pot intretese cu elementele capsulo-ligamentare (tendonul distal al muschiului semimembranos sau tendonul distal al muschiului triceps brachial) conferind un rol de ligament "activ" formatiunii respective;
- externe a-  invelisul muscular al articulatiei (umarul, "articulatia" scapulo-toracica);
- presiunea atmosferica, care poate mentine articularea a doua oase (capul femural in aceul), chiar dupa suprimarea tuturor celorlalte mijloace de unire.
3. Mijloacele de alunecare care ajuta fetele cartilaginoase sa se deplaseze unele fata de altele cu minimum de frecare:
- formatiunile intraarticulare fibrocar-tilaginoase, care asigura atat congruenta perfecta a fetelor articulare intre ele (fibrocar-tilagiile - meniscurile genunchiului), cat si alunecarea capetelor osoase pe suprafete mai mari (fibrocartilagiul articulatiei tem-poromandibulare, labrum-urile glenoidal si aceular). Un alt element asemanator este disculintervertebral care ajuta miscarile elastice si amortizarile socurilor in articulatiile intersomatice ale rahisului.

- cavitatea articulara, virtuala (reala este doar in cazuri patologice, cand lichidul sino-vial devine excesiv - inflamatii nespecifice, infectii, traumatisme) este inchisa, peretii ei fiind alcatuiti din cartilagiile articulare care se continua dela periferia lor cu membrana sino-viala. Aceasta este un derit mezenchimal, fals considerata seroasa, deoarece nu este de tipul seroaselor pure (peritoneu, pleura, pericard). Are prelungiri sub forma de "funduri de sac" (recesuri) care se insinueaza sub ligamente sau muschi, vilozitati, ciucuri, plici, care ii confera proprietatea de a-si schimba forma in timpul tuturor miscarilor. in aceasta cavitate articulara se afla o lama de lichid sinovial care asigura lubrefierea fetelor articulare si nutritia cartilagiului. Acest lichid, pe linga apa, contine saruri, proteine de tip albumine si mucine, celule, gaze dizolte -azot, oxigen, anticorpi, antigeni. enzime proteolitice, etc. Are un aspect clar, scos, galbui si are o reactie alcalina. Este un lubrifiant ideal and capacitatea de a realiza o relatie inversa intre scozitate si forta de incarcare a articulatiei.


4. - Elementele active sunt constituite de tendoanele, muschii si fasciile care trimit expansiuni la capsula, ligamente, periost, recesuri sinoviale.

5. Formatiunile trofice sunt reprezentate de sele sanghine, nervii si limfocitele care deservesc articulatiile, aceste formatiuni and capacitatea de a-si regla debitul si raspunsurile trofice in functie de solicitarile locale.
Conducerea miscarilor in articulatii este apreciata dupa sensul si amplitudinea miscarilor, care se fac in jurul principalelor axe care corespund, de fapt, urilor de orientare (transversal, vertical sau longitudinal, sagital).
Conducerea miscarilor in articulatii este de tip:
- osos, in care conuratia speciala a capetelor osoase dirijeaza directia miscarilor si o limiteaza (de exemplu articulatia cotului: conuratia trohleii si a incizurii olecraniene impiedica miscarile de lateralitate ale antebratului in cursul flexiei si extensiei, iar flexia si extensia sunt oprite la un moment dat de intrarea proceselor coracoid si olecranian in fosetele coronoida si respectiv olecraniana ale extremitatii distale a humerusului);
- ligamentar, in care anumite miscari sunt limitate sau oprite de ligamente, aderate "haturi" (de exemplu limitarea hiperex-tensiei articulatiei coxofemurale de catre ligamentul iliofemural - BERTIN, BIGEL-LOW).

- muscular, la nivelul articulatiilor cu aparat capsulo - ligamentar slab reprezentat, oarecum "complezent" si ale caror miscari sunt dirijate si limitate prin "jocul" tonusului si contractiilor muschilor agonisti si an-tagonisti, care inconjoara intr-un manson articulatia (de exemplu articulatia scapulo-humerala). In aceste cazuri, sinergiile musculare au rol determinant.
Bineinteles, la o analiza mai atenta, realizam ca nu exista tipuri exclusive de conducere in articulatii. Conducerile sunt mixte, cu interventia tuturor celor trei tipuri, dar predominenta unui tip se impune.
Clasificarea diartrozelor este functionala si are la baza conuratia lor anatomica, precum si "gradul de libertate" care este judecat in functie de axul in jurul caruia se misca.
1. Articulatiile uniaxiale (cu un singur grad de libertate) pot fi impartite in:
a. trohleare (ginglim sau balama), in care miscarea se face in jurul axului transversal al uneia din epifaele articulare (de exemplu articulatiile interfalangiene care permit doar flexia si extensia in acelasi ).

b. cohleare (cohleartroze) care au aceleasi caracteristici ca si trohleartrozele, numai ca in cursul extensiei, daca aceasta s-ar continua la infinit, descriind parcursuri de 360 , am obser ca extremitatea in miscare nu ajunge in acelasi la punctul de plecare, ci mai lateral. Mai multe cicluri de acest gen ar duce la o "insurubare" in spatiu a extremitatii, intocmai ca o cohlee\'de melc (de exemplu articulatia humeroulnara: in momentul flexiei cotului, antebratul este paralel cu bratul, stand exact in fata lui; in momentul extensiei, pana la sfasitul ei, antebratul deviaza lateral fata de brat; daca miscarea s-ar continua si dupa extensie, antebratul s-ar "insuruba" lateral in spatiu).
c. trohoide (pivot) care sunt alcatuite dintr-o extremitate osoasa care se "rasuceste" in axul sau longitudinal in jurul celeilalte componente osoase (de exemplu articulatiile radioulnare, proximala si distala, articulatia atlanto - odontoidiana).
a.oide, care au miscari de alunecare intre doua uri osoase articulare (articulatiile carpului si tarsului).

2. Articulatiile biaxiale (cu doua grade de libertate) se impart in:
a. selare (selartroze, articulatii in sa), care permit miscari in doua directii perpendiculare una pe alta, asa cum ar face un calaret, care se poate apleca in sa, atat inainte si inapoi, cat si bascula lateral, la dreapta sau stanga. Tipica pentru aceasta categorie este articulatia metacarpo - trapeziana.
b. elipsoidale (condiliene) in care vin in contact si aluneca una pe alta doua calote elipsoidale (una convexa, una conca), incat miscarile se pot face doar in doua sensuri, de-a lungul celor doua diametre ale elipsoizilor (de exemplu articulatia radio-carpiana, articulatia femuro-tibiala si articulatia temporo-mandibulara).
3. Articulatiile triaxiale (cu trei grade de libertate sau libertate completa) sunt de un singur tip:
- sferoidale (enartroze). Schematic sunt alcatuite dintr-o sfera sau calota sferica, care este cuprinsa in alta calota sferica, de diametru mai mare, permitand miscari in toate directiile (articulatiile coxofemurala, scapulo-humerala, humero-radiala, metacarpo-falangiana a indexului).





Tipareste Trimite prin email




});
Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Endocrinologie si metabolism:


 
Fa-te cunoscut! invitatie-1
Invitatie Online - promoveaza produse medicale invitatie-2

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

invitatie-3
vizitatorii nostri pot fi clientii tai