mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Anatomia sl fiziologia duodenului
Index » Duodenul » Anatomia sl fiziologia duodenului
» Vascularizatia duodenului

Vascularizatia duodenului


Share





Artere. Vascularizatia arteriala a duodenului prezinta o variabilitate relativ mare in ceea ce priste originea, traiectul sau chiar prezenta constanta a diferitelor artere de la acest nil. in ultima perioada o serie de autori, aprofundand anatomia vascularizatiei complexului duodeno-pancreatic, au adus date noi ce contrazic partial cunostintele clasice.
Duodenul primeste sange arterial din doua surse: trunchiul celiac si artera mezenterica superioara ale caror ramuri se anastomozeaza formand doua arcade duodeno-pancreatice (anterioara si posterioara), care iriga duodenul si capul pancreasului. Mura-kami (15) descrie ca frecnta o artera comunicanta intre cele doua arcade.
Prima portiune a duodenului este irigata arterial, in partea ei superioara prin artere mici pronind din artera supraduodenala (Wilkie), ramura inconstanta din a. gastroduodenala precum, si prin ramuri din gastrica dreapta, aceasta constituind in 50% din cazuri unica sursa de irigatie a acestei regiuni. (18). in partea sa inferioara D1 primeste ramuri mici din gastro-epiploica dreapta si/sau din gastroduodenala.



D2 si D3 sunt vascularizate de arcadele pan-creatico-duodenale anterioara si posterioara care, conform nomenclaturii clasice, se formeaza prin anstomozarea ramurilor anterioare si posterioare din artera pancreatico-duodenala superioara (ram terminal al a. gastroduodenale) cu ramurile omologe din artera pancreatico-duodenala inferioara (ram al a. mezenterice superioare).
Artera gastroduodenala, ramura a arterei hepatice comune trece posterior de duoden spre fata anterioara a capului pancreatic la nilul limitei distale a portiunii mobile din D1. La acest nil sau pe fata anterioara a capului pancreatic ea se imparte in /amurile ei terminale: artera gastroepiploica dreapta si artera supraduodenala anterioara. Aceasta din urma coboara de-a lugul marginii mediale a lui D2 iar la nilul genunchiului duodenal inferior, sau la aproximativ 1,8 cm sub papila duodenala mare (10), trece retropancreatic pentru a se anastomoza cu ramura anterioara din artera pancreatico-duodenala inferioara la randul ei ramura a arterei mezenterice superioare. Astfel se formeaza arcada pancreatico-duodenala anterioara, din care pornesc ramuri duodenale (aproximativ 10) si ramuri pan-creatice.
Din artera gastroduodenala deasupra portiunii superioare a duodenului ia nastere artera retroduo-denala care coboara pe fata posterioara a capului pancreasului trecand mai intai anterior de coledocul retropancreatic, iar mai apoi posterior de acesta pentru a se anastomoza cu ramura posterioara din artera pancreatico-duodenala inferioara formand arcada pancreatico-duodenala posterioara, care da, de asemenea, ramuri duodenale si ramuri pancrea-tice.
Portiunea ascendenta a duodenului poate aa surse variate de vascularizatie arteriala: arcada posterioara, artera mezenterica superioara sau primele artere jejunale.
Aceasta schema clasica de vascularizatie arteriala a fost completata cu date noi de cercetarile recente.
Landier (11,12), intr-un studiu asupra vasculari-zatiei arteriale a lui D3 si D4, constata ca, la dreapta arterei mezenterice superioare, duodenul beneficiaza de o distributie regulata a ramurilor arteriale pe ambele sale fete in timp ce la stanga mezentericei superioare, in 40% din cazuri, se constata o arie avasculara, care se poate intinde pana la unghiul duodenojejunal, ceea ce incumba un risc crescut in aceste cazuri, pentru rezectiile si anastomozele efectuate in zona.
Bertelli (1), intr-un studiu efectuat pe 1015 angiografii selecti de trunchi celiac, constata ca atat artera retroduodenala cat si cea pancreatico-duodenala inferioara anterioara pot aa origini foarte variate. Artera pancreatico-duodenala infero-anterioara are frecnt originea printr-un trunchi comun cu primele 2 artere jejunale (ceea ce impune prudenta in momentul ligaturarii ei).
Folosind date obtinute prin tomografie computerizata helicoidala Chong (2) gaseste arcada pan-creatica anterioara in 54%, arcada posterioara in 72%, si a. pancreatico-duodenala inferioara in 84% din cazuri. Autorul subliniaza ca diferentele procentuale fata de datele anatomice clasice se pot datora limitelor metodei imagistice folosite.
Vene. Drenajul nos al duodenului se realizeaza prin intermediul a doua arcade duodeno-pancreatice (anterioara si posterioara) care dreneaza sangele atat de la duoden cat si de la nilul capului pancreasului pentru a se varsa prin nele pancreatico-duodenale in partea superioara in na porta iar in partea inferioara in na mezenterica superioara tributara directa a nei porte. Mourad (14), intr-un studiu asupra drenajului nos al duo-


denului si capului pancreatic gaseste constant arcadele duodeno-pancreatice anterioara si posterioara formate prin anastomozarea nelor pancreatico-duodenale anterioara superioara si anterioara inferioara respectiv posterioara superioara si posterioara inferioara. Practic el considera ca drenajul nos principal al regiunii este impartit in 2 teritorii: unul postero-superior, tributar nei gastro-epiplo-ice drepte sau direct portei si altul antero-inferior tributar nei mezenterice superioare. Independent de sistemul arcadelor duodeno-pancreatice, Saw (21) gaseste relativ constant arcade duodeno-pancreatice secundare.
De la nilul portiunii mobile a lui D1 sangele este drenat prin intermediul nelor suprapilorice, direct in na porta si prin nele subpilorice in na gastro-epiploica dreapta, care coboara pe fata anterioara a pancreasului, trece printre duoden si pancreas retropancreatic se uneste cu na colica dreapta pentru a se varsa in na mezenterica superioara. intre nele supra si subpilorice exista uneori o anastomoza sub forma nei prepilorice Mayo, care, desi prezinta o variabilitate foarte mare este folosita in chirurgie ca un reper al limitei dintre stomac si duoden (17).
Zona anterioara a portiunii fixe a lui D1 precum si zona anterioara a lui D2 dreneaza prin arcada noasa anterioara in na gastro-epiploica dreapta. Zonele posterioare ale regiunilor duodenale mentionate dreneaza in na pancreatico-duodenala postero-superioara pe care Takamuro (24) o gaseste cel mai frecnt neinsotita de o artera si avand traiect posterior si inferior de coledoc. La aproximativ jumatate din subiecti sangele din regiunea mijlocie a lui D2 este drenat printr-o na cu traiect orizontal in na mezenterica superioara sau in gastro-epiploica dreapta. Venele pancreatico-duodenale inferioare colecteaza sangele de la D3 si D4 pentru a se varsa printr-un trunchi comun in na mezenterica superioara sau in prima na jejunala (22).
Reichardt (19) gaseste constant na pancreatico-duodenala postero-superioara varsandu-se direct in porta si na antero-superioara tributara a gastro-epiploicei drepte, apreciind ca restul nelor prezinta o variabilitate foarte mare din punct de dere al traiectului, anastomozelor si locului de varsare. Aceste date par a fi confirmate de studiile imagistice efectuate prin tomografie computerizata de Crabo (3) care identifica, in procente semnificati doar nele pancreatico-duodenale antero-superioara (98%) si postero-superioara (88%).

Drenajul limfatic al duodenului este impartit in doua teritorii: anterior si posterior. Partea anterioara este drenata in ganglioni aflati pe fata anterioara a capului pancreasului si de aici prin vase limfatice situate de-a lungul arterelor in ganglionii hepatici si apoi celiaci. Ungeheuer (25) identifica 3 curente limfatice de la nilul fetei anterioare a capului pancreasului: curentul superior dreneaza in ganglionii hepatici iar cel mijlociu si cel inferior in ganglionii mezenterici superiori. in final limfa din cele 3 curente ajunge in nodulii limfatici situati la dreapta originii trunchiului celiac. Teritoriul posterior dreneaza in ganglionii mezenterici superiori.




Tipareste Trimite prin email















Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2019 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor


  Sectiuni Duodenul:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai