mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Regimuri si cure alimentare
Index » Dieta nutritie » Regimuri si cure alimentare
» Grasimile (lipidele) si metabolismul lor

Grasimile (lipidele) si metabolismul lor





Grasimile sunt una dintre cele «Trei Mari" componente pe care le contine, intr-o proportie mai mare sau mai mica, orice tip de hrana. Proteinele (ami-noacizii), carbohidrajii (zaharurile) si grasimile (acizi grasi esentiali) sunt principalele structuri de constructie, alimentare si transport de care are nevoie organismul pentru a-si mentine starea de sanatate. Grasimile sunt necesare organismului din mai multe moti:
^ Grasimile sunt utilizate ca rezervoare pentru stocarea energiei (trigli-ceride).
Grasimile asigura .captuseala" sau "dublura" de protectie a organelor interne.
Grasimile participa la utilizarea vitaminelor solubile in apa (inclusiv vitaminele A, D si E).
Grasimile sunt utilizate ca parte a mecanismului organic pentru izolarea partilor interne si a organelor vitale de conditiile din mediul extern (cum este vremea rece).
Grasimile previn pierderile de energie interna.
Grasimile se combina cu anumite proteine dand nastere fosfolipidelor digliceride, care fac parte din structura peretelui membranei celulare. Grasimile sersc drept mediatori antiinflamatori.


Cuprins:

Date generale

Acizi graşi esenţiali

Surse de grăsimi

Cele mai importante surse de uleiuri omega-6

Un exemplu de metabolism al grăsimilor

Concluzie


Date generale

sus sus
După cum notam anterior, toate elementele conţinute în formele de viaţă, inclusiv toate alimentele, sunt alcătuite din carbon, hidrogen, oxigen şi azot. Fiecare compus va conţine aceste elemente chimice în cantităţi diferite. De pildă apa - H2O - este formată din doi atomi de hidrogen (H2) care intră în combinaţie cu un atom de oxigen (O). Grăsimile sunt formate mai ales din carbon (C), hidrogen (H) şi oxigen (O), sunt insolubile în apă, însă sunt solubile în eter şi în alţi solvenţi. Grăsimile se împart în două categorii principale, saturate şi nesaturate, şi constau din acizi graşi şi glicerol (un alcool).
Acizii graşi sunt elementele din care sunt alcătuite grăsimile, aşa cum aminoacizii servesc drept elemente de construcţie în alcătuirea proteinelor. Acizii graşi formează "lanţuri" de legături cu carbonul. Aceste lanţuri de carbon atrag hidrogenul. Când fiecare legătură liberă dintr-un lanţ de carbon creează o valenţă cu un atom de hidrogen, lanţul, sau grăsimea, este considerată a fi saturată.

Acestea sunt în general considerate a fi lanţuri multiple de acizi graşi, iar datorită legăturilor complete, sau "pline", ele se întăresc şi au un punct de topire mai ridicat. Cu alte cuvinte, cu cât este mai saturată o grăsime, cu atât se va menţine mai mult timp la temperatura camerei. Pe de altă parte, grăsimile nesaturate stabilesc mai puţine legături cu hidrogenul. Dacă doi sau mai mulţi atomi de carbon alăturaţi sunt liberi să creeze legături, ei sunt consideraţi acizi graşi mono-nesaturaţi. Dacă două sau mai multe perechi sau "seturi" de atomi de carbon din interiorul unui lanţ nu sunt legaţi la hidrogen, atunci este vorba de acizi graşi polinesaturaţi.
Trei dintre cele mai frecvente lanţuri de aminoacizi prezente în ţesutul uman sunt acidul oleic (C18H34O2), acidul stearic (C18H36O2) şi acidul palmitic (C16H32O2). Când aceşti trei acizi graşi se combină cu glicerolul, ei formează trei grăsimi bazice care se regăsesc în alimentele şi care se numesc trioleină, tristearină şi tripalmitină.

Acizi graşi esenţiali

sus sus
Acizii graşi care sunt esenţiali pentru organism, dar care nu pot fi sintetizaţi pe cale naturală de organism, trebuie obţinuţi din dietă. Aceştia sunt cunoscuţi sub denumirea de acizi graşi esenţiali şi sunt grupaţi în trei categorii de bază: acid linoleic, acid linolenic şi acid arahidonic. Dintre cei trei acizi, acidul linoleic este cel mai important pentru menţinerea vieţii, el putând fi transformat în acid linolenic şi acid arahidonic. După părerea mea, omenirea (din perspectiva ştiinţei) se află abia în stadiul copilăriei în ceea ce priveşte capacitatea de înţelegere a adevăratelor nevoi pe care le are organismul nostru de homo sapiens. Printre tipurile de acizi graşi esenţiali se numără:
ACIDUL LINOLEIC - Promovează sănătatea la nivel cutanat şi capilar şi este principalul acid gras esenţial.
ACIDUL LINOLENIC - Promovează funcţionarea cerebrală şi a sistemului nervos.
CIDUL ARAHIDONIC - Promovează formarea de prostaglandine, trom-boxani, prostacilineşi leucotriene.
Rolul acizilor graşi esenţiali
O Utilizaţi în producerea colesterolului, o lipidă antiinflamatoare folosită în obţinerea steroizilor şi a fosfolipidelor. Colesterolul este activ în sinteza vitaminei D.

O Utilizaţi în producerea de fosfolipide, care sunt necesare pereţilor membranei celulare.
O Implicaţi în producerea de prostaglandine, care sunt utilizate ca substanţe antiinflamatoare şi sunt implicate în procesele de coagulare corectă a sângelui. Sporesc răspunsul şi funcţia imunitare, în special a limfocitelor T. O Inhibă tromboxanul, care este implicat în agregarea plachetelor. O Promovează sănătatea.
O Fortifică ţesuturile şi reactivitatea sistemului nervos. O Implicaţi în producerea hemoglobinei şi, indirect, în transportul de oxigen şi creşterea aportului de oxigen la nivelului ţesuturilor. O Menţin permeabilitatea peretelui membranei celulare. O Hrănesc şi protejează pielea, ajutând la utilizarea vitaminelor A şi E necesare pentru menţinerea sănătăţii pielii şi a firului de păr. O Măresc capacitatea organismului de a arde grăsimile.
O Influenţează reglarea reactivităţii nervoase a inimii, influenţând astfel ritmul cardiac.
O Implicaţi în menţinerea temperaturii corespunzătoare a corpului. O Utilizaţi împreună cu sărurile biliare pentru emulsificarea grăsimilor şi pregătirea lor pentru Kidroliză.
O Utilizaţi în dezvoltarea şi buna funcţionare a creierului.

Surse de grăsimi

sus sus
Corpul omenesc primeşte acizi graşi pe două căi: din alimente - grăsimi din alimentaţie - care sunt absorbite prin peretele intestinal; şi prin transformarea aminoacizilor în exces (proteine şi carbohidraţi (zaharide) în rezerve de lipide (glicogen şi trigliceride). Prezentăm în continuare doi acizi graşi esenţiali (uleiuri în stare lichidă) care se regăsesc în natură:
OMEGA-3 - Este vorba de produşi secundari metabolici care formează .lanţuri lungi", provenind din metabolizarea acidului linolenic. Aceste uleiuri se regăsesc în special în cărnuri alimentare, mai cu seamă uleiul de peşte. Aceste uleiuri tind să îşi păstreze starea lichidă la temperatura camerei şi sunt formate din acid eicosapentaenioic (EPA), acid docosahexaenoic (DHA) şi acidul alfa-li-nolenic (ALA).
OMEGA-6 - O formă de acizi graşi esenţiali de provenienţă vegetală, dintre care cel mai cunoscut şi studiat este acidul gamma-linolenic (GLA). Sursele de acizi graşi omega-6 pe care le furnizează natura sunt legumele, fructele, nucile şi seminţele.

Cele mai importante surse de uleiuri omega-6
Următoarele uleiuri alimentare sunt bogate în acid linolenic, care metabolizează în acizi graşi omega-3:
ULEI DIN SEMINŢE DE IN -Este utilizat de peste 5 000 de ani în diverse scopuri. Bogat în acid linolenic şi acid gamma-linolenic.
ULEI DE AGRIŞE NEGRE -Cunoscut pentru concentraţiile mari de acid linoleic şi gamma-linolenic.
ULEI DE LIMBA-MIELULUI - Această plantă este cunoscută şi sub denumirea de iarba "suprarenalelor". Glandele suprarenale furnizează steroizi organismului, care sunt obţinuţi din colesterol, unul dintre produşii principali ai acizilor graşi esenţiali.
ULEI DE LUMINIŢA - Această floare este cunoscută şi sub denumirea de "luminiţa-nopţii" sau "luceafărul de seară". Am utilizat ulei de luminiţa-nopţii în tratarea cazurilor de scleroză multiplă (MS) şi am obţinut rezultate excepţionale. Este o sursă bogată în acid linoleic şi acid linolenic.

Avertisment în privinţa consumului de uleiuri: Nu folosiţi niciodată uleiuri ieftine, rafinate, comerciale sau prelucrate, care sunt comercializate în recipiente din sticlă sau din plastic de culoare deschisă. Aceste uleiuri sunt râncede şi au concentraţii mari de solvenţi, pesticide şi conservanţi chimici, de tipul BHA, BHT, metil siliciu şi altele. Aceste uleiuri trec prin multiple procesări, ceea ce înseamnă că majoritatea substanţelor nutritive s-au pierdut, s-au modificat sau au format alte legături, provocând acidoză în organism şi disfuncţii hepatice şi renale.
Grăsimile sunt... OXIDATE
Până la dioxid de carbon şi apă, pentru a
produce energie.
STOCATE
în vederea utilizării de energie şi în
viitor.
TRANSFORMATE
în fosfolipide pentru utilizare de către
pereţii membranei celulare; în grupări
acetil, pentru sinteza colesterolului şi
pentru obţinerea secreţiilor, mucusului,
sebumului etc.

Cele mai importante surse de uleiuri omega-6

sus sus
Următoarele uleiuri alimentare sunt bogate în acid linolenic, care metabolizează în acizi graşi omega-3:
ULEI DIN SEMINŢE DE IN -Este utilizat de peste 5 000 de ani în diverse scopuri. Bogat în acid linolenic şi acid gamma-linolenic.
ULEI DE AGRIŞE NEGRE -Cunoscut pentru concentraţiile mari de acid linoleic şi gamma-linolenic.
ULEI DE LIMBA-MIELULUI - Această plantă este cunoscută şi sub denumirea de iarba "suprarenalelor". Glandele suprarenale furnizează steroizi organismului, care sunt obţinuţi din colesterol, unul dintre produşii principali ai acizilor graşi esenţiali.
ULEI DE LUMINIŢA - Această floare este cunoscută şi sub denumirea de "luminiţa-nopţii" sau "luceafărul de seară".

Am utilizat ulei de luminiţa-nopţii în tratarea cazurilor de scleroză multiplă (MS) şi am obţinut rezultate excepţionale. Este o sursă bogată în acid linoleic şi acid linolenic.
Avertisment în privinţa consumului de uleiuri: Nu folosiţi niciodată uleiuri ieftine, rafinate, comerciale sau prelucrate, care sunt comercializate în recipiente din sticlă sau din plastic de culoare deschisă.
Aceste uleiuri sunt râncede şi au concentraţii mari de solvenţi, pesticide şi conservanţi chimici, de tipul BHA, BHT, metil siliciu şi altele. Aceste uleiuri trec prin multiple procesări, ceea ce înseamnă că majoritatea substanţelor nutritive s-au pierdut, s-au modificat sau au format alte legături, provocând acidoză în organism şi disfuncţii hepatice şi renale.

Un exemplu de metabolism al grăsimilor

sus sus
După cum afirmam anterior, organismul nu este conceput şi pregătit să absoarbă sau să folosească "structuri". Ca şi proteinele, lipidele sunt nişte structuri. Ele sunt formate din lanţuri sau legături de acizi graşi. Cum organismul şi celulele din organism nu pot utiliza decât compuşi simpli în activitatea lor şi pentru susţinerea lor, grăsimile care sunt preluate prin consumul alimentar trebuie mai întâi descompuse în acizii graşi din care sunt formate, printr-o metodă similară celei prin care proteinele sunt descompuse în aminoacizi. Această activitate digestivă se produce, în primul rând, la nivelul intestinului subţire, cu concursul secreţiei biliare care provine din ficat/colecist. Prezentăm în continuare procesul de digerare şi de metabolizare a grăsimilor:
1. Sărurile biliare emulsifică grăsimile şi le transformă în substanţe solubile în apă astfel încât lipaza pancreatică şi cea intestinală să le poată transforma în acizi graşi şi glicerol (un alcool).
2. Sucurile gastrice - lipaza gastrică - transformă (emulsifică) grăsimile în acizi graşi şi glicerol.
3. Steapsina intestinală (duodenală) - lipaza secretată de pancreas -transformă grăsimile în acizi graşi şi glicerol.

4. Acizii graşi şi glicerolul stabilesc legături pentru a forma grăsimi neutre, care se leagă apoi la diverse proteine pentru a forma chilo-microni. fn această formă, grăsimile sunt absorbite şi transportate de sistemul limfatic şi cel vascular prin care sunt dispersate către ţesuturile din organism. Acizii graşi nu pot fi transformaţi în glucoza. Cu toate acestea, ei pot intra în ciclul Krebs (energetic), prin grupări acetil.
5. Ţesutul adipos (gras) este creat ca rezervă de energie a organismului şi susţine sănătatea şi imunitatea celulelor.
Produşi secundari provenind din digestia sau metabolizarea grăsimilor
PRODUŞI NUTRITIVI
Acizi graşi esenţiali
Acizi graşi
Glicerol (alcool)
Gliceride Apă_______
PRODUŞI SECUNDARI TOXICI
Acetat (acetonă) (ketonă)
Acetat acetic (acid acetoacetic)
(ketonă)
Dioxid de carbon
Acid betahidroxibutiric (ketonă)

Concluzie

sus sus
în urma procesului de oxidare a grăsimilor în apă şi în dioxid de carbon se formează câţiva produşi secundari (ketone). Printre acestea se numără acetona, acidul acetoacetic şi acidul betahidroxibutiric. Dacă aceste ketone sunt produse în exces fie prin oxidare incompletă, fie prin descompunere excesivă a grăsimilor organice provenind din dietele proteinice, în organism se va instala ketoza, care va avea drept efect acidoza. Această stare va conduce la degradarea ţesuturilor şi la o slabă funcţionare a celulelor (organelor şi glandelor). Ketoza se poate instala în asociere cu afecţiuni ca hipotiroidie, înfometare, febră şi diverse toxemii.
Adoptaţi un regim alimentar simplu! Toate substanţele care sunt necesare organismului, inclusiv grăsimile, sunt prezente în fructele organice, nuci, seminţe şi legume. Dacă nu se găsesc în aceste produse, atunci nu aveţi nevoie de grăsimi! Ştiinţa s-a îndepărtat de ideea de simplitate în îngrijirea sănătăţii. Animalele se hrănesc instinctiv cu alimentele adecvate, create special pentru specia lor. Aşa ar trebui să facă şi oamenii. Cu toate acestea, în numeroase boli cronice şi degenerescente, suplimentarea regimului alimentar cu o cantitate mică de ulei din plante, cum este uleiul de luminiţă, poate ajuta enorm. Această recomandare este valabilă mai ales în cazul bolilor neurologice, cum sunt scleroza multiplă, boala Parkinson şi boala Lou Gehrig.



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor