mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  

Ghid medical
Index » Dieta nutritie
» Regimul disociat pana la montignac

Regimul disociat pana la montignac


Share





Cat nu ti-ai dori sa fii trasa prin inel fara sa te infometezi, sa ai o piele elastica, neteda si par bogat, tara sa mergi zilnic la cosmetolog si maseur! Ideea alimentatiei disociate le da sperante chiar si gurmanzilor si sibaritilor. Trebuie numai sa disociati carbohidratii de proteine - si puteti sa mancati orice feluri de mancare si in orice cantitate. Ce frumusete! Desigur, nu totui este chiar atat de simplu: o silueta de felina nu se obtine fara eforturi. Nu demult, teoria alimentatiei disociate a implinit 100 de ani: la ea au lucrat cei mai buni medici ai lumii, a fost urmata de starurile estradei si ale cinematografiei - si pana in acest moment, regimul disociat nu si-a pierdut din popularitate.
La inceput, ideea tratamentului printr-o dieta a fost aproape intuitiva: la granita dintre secolul al XlX-lea si al XX-lea, corpolenta era considerata ingrozitor de lipsita de rafinament, iar eleganta formelor pe langa un bucatar bun nu era simplu de mentinut! Si iata cercetator-ul eltian M. Birhcr-Benner a spus tuturor oamenilor ca hrana getala proaspata are in sine energia Soarelui, de aceea trebuie sa ne hranim numai cu legume si fructe. Birher-Bermer considera ca prin prelucrarea termica a alimentelor sau prin pastrarea prelungita, energia este distrusa, produsul devine "mort\\\" - de aceea trebuie sa mancam totul proaspat, cel muit pregatit la aburi. Din alimentatie trebuie excluse carnea, salamul, painea alba, produsele de patiserie, sosurile si supele, ciocolata, .bomboanele, produsele prajite sau fierte in apa. Pentru alimentatia permanenta, aceasta este o limitare prea aspra, insa . pentru curg scurte lunare poate fi suportata. La inceputul secolului nu se cunostea nimic despre vitamine, iar mancarea proaspata si vcgetarianismul cresteau doza de vitamine, celuloza, minerale din regimul adeptilor iui Birher-Benner.



Prima varianta a teoriei regimului disociat a fost propusa de Herbert Shelton. Daca Birher-Benner si urmasii lui au incercat sa oblige oamenii sa se hraneasca fara exceptie numai cu un singur tip de produse, sa limiteze cu perserenta consumul de proteine animale, grasimi, zahar si sare, noua dieta impartea pur si simplu substantele nutriti in grupe: acida si alcalina. in prima intrau produsele din carne, in a doua - cele getale. Iar laptele si fructele dulci nu-si gaseau locul, pentru ca nu se combinau cu nici un fel de produse. Astazi oricine stie: in orice mancare exista si proteine, si grasimi, si_carbohidrati - se schimba numai continutul in procente. Insa Shelton nu cunostea asemenea amanunte biochimice, ca si faptui ca fiecare fel de mancare se digera in timentul sau din intestin. Aceasta taina a fost descoperita de cercetatorul rus I.P. Pavlov, fiind recompensat pentru asta cu Premiul Nobel.
Totusi, lipsa de do stiintifice a ideii lui Shelton nu i-a oprit pe urmasii sai: ei si-au promovat propriile idei - si ce-a iesit! Galina Sataiova si Nadejda Semionova au propus publicului larg sa excluda din alimentatie carnea, painea, laptele si produsele lactate. Semionova ne sfatuia sa apelam la regimul cu doua produse, sau mai bine cu un singur produs, si in acelasi timp era convinsa ca in alimente se ascunde chiar si azotul din atmosfera - trebuie numai sa invatam sa-l asimilam si sa incercam sa mestecam fiecare bucatica (de azot, desigur) de 50 pana ia 200 de ori! Nu se stie daca s-au vindecat in acest mod multe persoane de gastrita, tulburari coronariene sau obezitate, insa, dupa cum spuneau Ilf si Petrov, aceasta era "o mancare foarte lipsita de gust si un om bun, sel nu trebuie sa o manance\\\". Astazi, nutritionistii considera asemenea ciudatenii drept cheltuieli inutile. Insa. cu toate acestea, dietele getariene ale Sataloi si Semionoi nu si-au pierdut popularitatea pana astazi.
Ideea disocierii carbohidrati lor si proteinelor a fost confirmata de teoria lui William Howard Hay -in anii *30 si de Midie! Montignac - in anii \\\'80, o jumatate de secol mai tarziu. Ideea generala la ei a fost una singura: carbohidratii si proteinele nu se combina bine la aceeasi masa. Din pacate, asta inseamna ca si cele mai gustoase alimente nu sunt nici pe departe utile pentru sanatate si aspectul exterior. Spune adio dulciurilor, pastelor fainoase, grasimilor, afumaturilor. prajelilor, produselor sarate, condimentate, rafinate In general, daca vrei sa mananci, invala^sa te eschi. Altfel, reziduurile si toxinele vor intoxTcaorganismul, iar tesutul adipos - pe care medicii il numesc agresiv pentru ca are o tendinta permanenta de a forma.noi celule grase - traieste o viata activa si se inmulteste neincetat. Ce bine era cand eram tineriIn anii \\\'30, Howard Hay a ajuns la concluzia ca organismul nostru este alcatuit in proportie de 80% din substante alcaline si 20% acide. De aceea, pentru o alimentatie normala, echilibrata trebuie sa contina intr-o zi o masa din carbohidrati, una din proteine, una neutra (mai este numita si din amidon). O asemenea dispunere a substantelor nutriti este optima si pentru omul contemporan cu efortul sau fizic minim, cu stresul cronic si obiceiurile daunatoare. Plecand de la aceste principii, fiecare isi poate alege singur meniul pentru fiecare zi - si pentru sarbatori de asemenea.


Se de ca cercetatorii de la inceputul secolului ii acordau un sens deosebit noii alimentatii cu mult inainte de confirmarile stiintifice. Produsele in care se gasesc mai mult de 10% proteine sunt proteice, iar cele in care sunt mai mult de 20% carbohidrati -hidrocarbonati. Si nu trebuie amestecate. Despre aceasta a vorbit chiar gi Avicerm. iar in secolul al XX-lea. cercetatorii au silit cu exactitate ca totul tine de procesul de digerare a alimentelor. Digestia carbohidrati lor incepe in
gura. ca urmare a actiunii salii asupra alimentelor si continua chiar si in duoden. Proteinele se digera in stomac, sub actiunea sucului gastric, care este alcatuit din acid clorhidric si pepsina. : In tot timpul cat se digera proteinele, carbohidralii stau in stomac ca o greutate inutila, se supun fermentarii si impiedica asimilarea normala a proteinelor. De aceea, pentru o activitate normala a tubului gastro-intestin al trebuie sa combinam orice produse cu cele neutre - din a treia grupa, care consta in principal din grasimi si legume rzi. Exista si o parere potrivit careia grasimile nu ar trebui consumate in general. insa este gresita: grasimile sunt materialul de constructie a vaselor.
Astfel, in medie, alimentatia dupa Howard Hay arata astfel:
Micul dejun cel mai bine este sa fie alcalin, cu o concentratie ridicata de\\\"substante de balast: fructe, Iegume, rdeata - salata rde, frunze de patrunjel, telina. marar, ceapa rde, daca nu va grabiti spre o intalnire romantica. .-Puteti sa adaugati un sandvis cu paine dhunacijHsjntegral cu unt sau smantana sau un sandvis din paine cu tarate cu\\\" branza de vaci si rdeata. Salatele de fructe s\\\\ sucurile din legume si fructe este mai bine sa fie consumate cu o jumatate de ora inainte de micul dejun.
Pranzul este timpul potrivit pentru proteinele iubite de toti. Insa nu trebuie sa vasupraalimentati stomacul cu mancaruri din carne si peste. incepeti cu a portie, mare de -salata, apoi cu o supa de legume sau o ciorba si numai dupa aceea - carne si peste, mancaruri cu oua si soia. Bunatatile cu proteine este bine sa fie insotite de o garnitura din legume crude naturale sau supuse prelucrarii termice blande la abur. La desert - fructe care nu sunt dulci.
Cina poate fi din carbohidrati: acestia sunt asimilati mai usor si mai repede de organism. Este bine sa evitati la cina mancarurile bogate in proteine, dulciurile si fructele acre. Un cartof copt, un cartof fiert in coaja, branza de vaci grasa, shete cu ulei de masline si parmezan proaspat, legume coapte cu ciuperci sau salata rde, iar la sfarsit un desert cu banane sau stafide - sunt o varianta buna pentru o cina intreaga.
Ponderea sanatoasa a componentelor intr-un regim echilibrat este aproximativ urmatoarea: 12%-l5% proteine;
carbohidrati.
Nu se combina unele cu altele, iaurtul >i vinul; mancarea de mazare si iaurtul; uleiul getal si mierea; pestele si laptele; produsele acre si laptele; carnea grasa si laptele: nucile si semintele si citricele; laptele si fructele de padure care\\\"contin multi acizTofganici; uleiurile si produsele care contin multe substante emoliente. In eiul 3 se gasesc informatii despre produsele care contin proteine, carbohidrati si cele neutre.
Retetele tipice pentru diferite mese pot fi cele mai dirse.



Tipareste Trimite prin email





Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2019 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor

  Sectiuni Dieta nutritie:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai