mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:  
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  


Valoarea alimentara si terapeutica a fructelor
Index » Dieta nutritie » Fructe » Valoarea alimentara si terapeutica a fructelor
» Murele

Murele


Share


Productia de mure se obtine, in principal, de la Murul salbatic, reprezentat prin speciile Rubus caesius L. (Murul de miriste sau de campie) si Rubus plicatus Whe et N. R u b ., sin Rubus fruticosus L. (Murul de padure), care sunt foarte raspandite in tara noastra, eu deosebire in zonele deluroase si submontane. Datorita ghimpilor de pe tulpini, recoltarea murelor salbatice este destul de anevoioasa.In tatii comerciale si in gradinile populatiei se cultiva soiuri de Mur fara ghimpi (Thornfree, Smoothstem, Ergreen), originare din America de Nord (S.U.A.). Fructele acestor soiuri se recolteaza in a doua jumatate a lunii august si in prima decada din septembrie.
La noi in tara se cultiva si soiuri hibride intre Mur si Zmeur (Lo-gan, Boyssen), originare tot din S.U.A., care sunt, de asemenea, fara ghimpi pe tulpini. Aceste soiuri au fructe foarte mari, rosii asema-iiatoare cu zmeura, dar mai acide si cu asociatia de drupeole aderenta de receptacul (la Zmeur este neaderenta). Coacerea fructelor la soiurile hibride incepe in decada a doua a lunii iunie, odata cu zmeura.
Coacerea murelor, pe aceeasi ta, se esaloneazii pe o perioada de peste o luna de zile.
Murele cultivate contin apa (88,4%), zaharuri (3,63%, reprezentate prin zahar reducator ' 3,46% ' si zaharoza 0,15%), acizi (1,88%), pectine (0,94%), saruri minerale (bogate in potasiu, calciu, fosfor si magneziu), proteine (1,5%), grasimi (1,6%), celuloza (3,5%), provitamina A, vitamine din grupul B (Bj, B2, acid pantotenic, vitamina PP, vitamina B6), vitaminele C, P s.a. Valoarea calorica a murelor este de circa 83 kcal la 100 g.
Murele se consuma proaspete sau prelucrate (suc, sirop, jeleu, maimelada, dulceata, serbet, lichior s.a.).In scopuri terapeutice se folosesc fructele proaspete si preparatele obtinute din ele, precum si frunzele.
» Murele sunt considerate un bun intaritor al organismului, tonifica ficatul, dreneaza ca biliara, au efect astringent (consti-pant), dar pot fi usor laxati, daca se consuma pe nemancate. Sunt indicate in anemii, diaree, afectiuni ale cii biliare, afectiuni pulmonare, menometroragii s.a. intrucat contin acid oxalic, murele sunt contraindicate in litiaza urinarii ox alica.
» Siropul de mure se utilizeaza in cazuri de diaree, la copin mici si in angine si afectiuni pulmonare. Se beau cate 4 linguri pe zi. Dupa Munteanu Teodora (1989), acest sirop se prepara astfel: se iau 2 kg de mure, se spala si se pun intr-un vas de inox, se adauga 1 litru de apa si se fierb la foc mic timp de 10'15 minute. Se lasa sa se raceasca si apoi se strecoara prin tifon. Se obtin cea 2,6 1 de suc care se pun la fiert cu 2,6 kg de zahar. Fierberea dureaza 30'40 de minute, avand grija sa se inlature spuma. Cand siropul este legat, vasul se ia de pe foc, se adauga 7 linguri cu zeama de lamaie, sau 2,5 lingurite cu Aitamina C pulbere si se amesteca bine. Siropul (cea 2,61) se toarna in sticle curate, uscate si fierbinti, care se inchid ermetic, se acopera cu o patura si se lasa 10'15 ore sa se raceasca; se pot pastra 12-24 luni. » .
» Frunzele de mur contin tanin, flavonoide (care le imprima o actiune antiinflamatorie), acizi (malic, lactoizoeitric, succinic, oxalic), provitamina A, vitamine din complexul B (B1; B2, B6, acid pantotenic, inozitol, vitamina PP) s.a. Ele au efect astringent (antidia-reic), antiseptic, tonic si antiinflamatoriu. Pe cale interna se folosesc in caz de diaree, gastroenterite, colite (sub forma de infuzie). Pe cale externa, infuzia din frunze de Mur se foloseste ca gargara ihinfla-matia gingiilor, gurii si gatului, sub forma de irigatii in leiicoree, sub forma de cataplasme in liemoroizi, fisuri anale, psoriazis. Pentru uz intern, infuzia se prepara din doua lingurite de frunze la 200 ml apa clocotita. in cazul folosirii pe cale externa, cantitatea de frunze se dubleaza.

Kecoltarea frunzelor de mur in scop medicinal se face inainte si in timpul infloritului, cand contin cea mai mare cantitate de principii acti. Frunzele se usuca la umbra, in strat subtire.

Tipareste Trimite prin email

Pe aceeasi tema:

Componentele fructelor
Valoarea alimentara si terapeutica a fructelor
Fructe exotice
Fructele in cosmetica
Bauturi din fructe

  Sectiuni Dieta nutritie:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai


 
Adauga documentAdauga articol scris
 
Copyright © 2008- 2014 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor