Este o substanta organica complexa prezenta, alaturi de celuloza, in peretii celui aii si in scle-reidele
alimentar echilibrat" class="alin2">fructelor (gutui, pere). in organismul uman, lignina are capacitatea de a absorbi acizii biliari si produsii de degradare ; acest proces este mai activ in mediu acid si mai redus in mediu alcalin.
Lignina, celuloza, hemieelulozele si derivatii uronici fac parte din asa-numitele
fibre alimentare sau substante de balast.
Fibrele alimentare, desi nu sunt digerabile, au doua proprietati functionale esentiale : a) capacitatea mare de absorbtie a apei (de hidratare) si b) insusirea de legare a diferitelor substante noci, care sunt eliminate odata cu apa absorbita, prin fecale.
Capacitatea de hidratare a fibrelor alimentare este de 312% la mango (pom cultivat in sud-^estul Asiei), de 177% la mere si de 68% la banane, fata de 447% la tarate (care au capacitatea de hidratare cea mai mare) si de 41% la
cartofi (Mine u I. s.a. 1989).
Dieta bogata in fibre alimentare are efecte fiziologice complexe : micsoreaza timpul de golire a stomacului, prin cresterea vitezei de tranzit intestinal (previne eonstipatiile); mareste cantitatea de apa retinuta si formeaza un bol alimentar gelatinos, care absoarbe si elimina substantele noci; reduce colesterolul hepatic; favorizeaza excretia acizilor biliari si modifica, in sens favorabil, meolismul ljpoproteinelor. Adaugarea de fibre in ratia alimentara micsoreaza toxicitatea unor substante, inclusiv a celor cancerigene. Fibrele influenteaza faA\'orabil eliberarea hormonilor gastrointestinali ,si functia secretoare pancreatica. Datorita acestor efecte,
fibrele alimentare au un rol important in prenirea dislipideninlor, in cardiopatia ischemica, diabet,
litiaza biliara, in
constipatia cronica, apendicita, cancerul colonului (intestinului gros) s.a.
Efectul favorabil al fibrelor in prenirea cancerului de
colon s-ar datora, dupa unii cercetatori, asigurarii unei microflore intestinale normale scurtarii duratei de mentinere a deseurilor in colon (deci si reducerea perioadelor de contact a substantelor noci cu celulele susceptibile) si cresterii cantitatii de apa retinuta. Fibrele getale, precum si
vitaminele A, C si E sunt factori de protectie anticancerigena.
Fibrele alimentare au o actiune mare asupra meolismului glueidic, deoarece imbunatatesc toleranta la glucoza si micsoreaza necesarul de insulina. S-a constatat ca
diabetul are o frecnta redusa la populatiile care introduc in
dieta zilnica o cantitate mare de fibre.
