Anestezicele generale sunt substante care produc o deprimare nespecifica si intensa a functiilor sistemului nervos central (SNC), denumita anestezie generala si caracterizata prin hipnoza, analgezie, suprimarea refelexelor viscerale (protectie antisoC) si relaxarea musculaturii striate. Intensitatea acestor efecte variaza in functie de anestezicul folosit si de profunzimea anesteziei.
Instalarea AG se produce parcurgand o succesiune de perioade si faze. Acestea au fost descrise in cazul administrarii eterului (ale carui efecte se dezvolta relativ lenT). Evolutia acestei succesiuni ca si manifestarile clinice care apar pot sa difere in functie de anestezicul administrat si pot fi modificate prin medicatia preanestezica si asociata anesteziei. Revenirea din anestezie se face parcurgand aceleasi perioade si faze, in sens invers.
Perioada de analgezie incepe inainte de pierderea constientei si persista postoperator. Se caracterizeaza prin respiratie regulata si diametru pupilar normal.
Perioada de excitatie se observa doar in cazul inductiei cu agenti inhalatori. Incepe odata cu pierderea constientei si dureaza pana la instalarea anesteziei chirurgicale. Este frecvent asociata cu reactii adverse ale anesteziei generale. In aceasta perioada respiratia este neregulata si poate aparea apnee. Poate aparea laringospasmul. Pupila este midriatica. Tonusul muscular este crescut iar pacientul poate prezenta miscari involuntare, poate tusi sau poate vomita. Poate aparea tahicardie si hipertensiune.
Perioada de anestezie generala propriu-zisa este caracterizata prin somn anestezic (bolnavul nu poate fi trezit prin stimuli externI). Analgezia este de buna calitate, celelalte perceptii senzoriale sunt abolite. Respiatia este initial reglata. Catre sfarsitul acestei perioade respiratia incepe sa fie deprimata, TA scade, mecanismele de aparare homeostatica fata de stresul chirurgical sunt deficitare. Interventiile chirurgicale se efectueaza obisnuit la inceputul acestei perioade, completand, cand este cazul, anestezia cu alte mijloace ajutatoare. Perioada de anestezie generala propriu-zisa evolueaza in 3 faze: faza de somn superficial, faza de somn profund, faza de alarma.
Faza de somn superficial se manifesta prin somn linistit, analgezie variabila, disparitia reflexului de clipire la atingerea genelor. Initial maseterii sunt contractati, iar incercarea de intubare poate declansa reflexe de tuse, voma si spasm laringian (daca nu se administreaza un curaizanT). Incizia brusca a pielii poate provoca tahicardie sau cresterea presiunii arteriale.
Faza de somn profund se caracterizeaza prin disparitia treptata a reflexelor, inclusiv a celor spinale si relaxare musculara. Minut volumul respirator scade progresiv pe masura scaderii frecventei si cresterii amplitudinii miscarilor respiratorii. Tensiunea arteriala poate sa scada.
Faza de alarma se manifesta prin deprimarea marcata a respiratiei si circulatiei.
Perioada toxica se caracterizeaza prin colaps si/sau stop cardiorespirator.
Desfasurarea anesteziei presupune: preanestezia, inducerea anesteziei si eventual intubatia orotraheala, mentinerea anesteziei (analgezie, hipnoza si relaxare muscularA) si trezirea din anestezie.
Medicatia preanestezica si de completare a anesteziei trebuie individualizata, in functie de felul interventiei chirurgicale, de anestezicele generale alese si de modul lor de administrare, de starea bolnavului si de alte tratamente primite anterior.
Din punct de vedere al proprietatilor farmacocinetice AG pot fi inhalatorii si intravenoase.

ANESTEZICELE GENERALE INHALATORII (AGI)

Sunt lichide volatile sau gaze cu stucturi chimice diferite (hidrocarburi halogenate- halotan; eteri halogenati- enfluran, isofluran, metoxifluran; protoxidul de azot- gaz anesteziC).
Administrarea acestora se face inhalator folosind diferite tehnici, in circuit deschis (presupune aplicarea lichidelor volatile pe mascA), in circuit semiinchis sau inchis (presupun intubarea bolnavului si conectarea la un aparat de anesteziE).
Datorita liposolubilitatii mari anestezicele inhalatorii se absorb bine la nivelul membranei alveolocapilare. Cresterea concentratiei anestezicului in aerul inspirat mareste viteza inductiei, mai ales pentru anestezicele inhalatorii cu solubilitate moderata in sange (halotan, enfluraN). Distribuirea anestezicelor din sange in tesuturi depinde de presiunea partiala a gazului in cele 2 faze, fluxul sanguin tisular si solubilitatea relativa in tesuturi. Cand administrarea anestezicelor inhalatorii se opreste, eliminarea prin plamani se face repede. Ea depinde de cantitatea de sange care perfuzeaza tesuturile, de solubilitate si de ventilatia pulmonara. Deprimarea respiratorie intarzie eliminarea pulmonara a anestezicelor inhalatorii.
Metabolizarea este un factor de importanta minora pentru epurarea anestezicelor generale inhalatorii.

ANESTEZICELE VOLATILE: HALOTAN, METOXIFLURAN, ENFLURAN, ISOFLURAN, ETERUL DIETILIC.
HALOTANUL
Este o hidrocarbura halogenata, lichid volatil, neinflamabil, neexplozibil. Potenta medie, toxicitate relativ mica, induce somnul anestezic superficial in citeva minute (cca 10 minutE), fara fenomene neplacute. Analgezie slaba, relaxare musculara incompleta, fapt care impune asocierea lui cu substante care completeaza efectele lui (opiacee, curarizante, atropinA). Reflexele laringiene si faringiene sunt deprimate precoce, ceea ce usureaza intubatia. Reflexele viscerale sunt, in parte, pastrate. Pentru evitarea reflexelor cardioinhibitorii se injecteaza atropina. In timpul anesteziei, pupila ramine miotica, iar miscarile oculare sunt slabe. Deprima respiratia, efectul progreseaza cu cresterea dozei; reactivitatea centrului respirator la bioxidul de carbon scade treptat. Nu are efect iritant respirator, nu creste secretiile traheo-bronsice, nu produce bronhospasm. Scade presiunea arteriala, produce bradicardie, micsoreaza forta contractila a miocardului si debitul-bataie, reduce rezistanta periferica totala. Determina dilatarea vaselor cerebrale, cu cresterea presiunii lichidului cefalorahidian. Datorita vasodilatatiei periferice, se pierde caldura, deci pot aparea frisoane.
Sensibilizeaza miocardul ventricular la actiunea aritmogena a catecolaminelor.
Revenirea din anestezie este relativ rapida, functiile mintale ramin deprimate citeva ore. Trezirea din anestezie este, de obicei, placuta, dar pot apare varsaturi, cefalee, frison. Epurarea se face pe cale respiratorie.
Poate provoca rareori icter si necroza hepatica; un alt accident, rar, este hipertermia maligna (crestere marcata a temperaturii, insotita de rigiditate muscularA), care poate sa evolueze letal.

METOXIFLURANUL

Eter halogenat. Are o potenta foarte mare. Anestezic foarte activ, inductie de lunga durata, fapt care determina injectarea initiala de barbituric i.v. Analgezia este buna, dar relaxarea musculara necesara apare dupa doze mari, de aceea se recomanda asocierea curarizantelor. Deprimarea respiratorie este mai marcata decit pentru halotan. Efect hipotensiv dependent de doza. Revenirea din anestezie se face lent, pentru ca, fiind liposolubil, se acumuleaza in tesutul adipos. Analgezia se mentine postoperator cateva ore. Este nefrotoxic in doze mari sau repetate.

ENFLURAN (EthranE)

Eter halogenat, lichid volatil, stabil si neinflamabil. Se aseamana ca efect cu halotanul. Determina inductie rapida, cu excitatie minima. Analgezie slaba, relaxare musculara mai buna. Revenirea din anestezie este mai rapida. Poate produce deprimare respiratorie. Nu creste secretiile salivare si traheobronsice. Deprimarea cardiovasculara mai redusa, proportionala cu doza. Nu este hepatotoxic. Ca efect nedorit, poate determina excitatie motorie, chiar convulsii.

ISOFLURAN (ForanE)

Este un izomer al enfluranului, lichid volatil, neinflamabil. Inductie si revenire mai rapida, toxicitate postanestezica de organ minora. Pentru inductie e necesara injectarea intravenoasa initiala a unui barbituric anestezic. Analgezia este relativ slaba si se asociaza un opioid. Relaxarea musculara este mai buna decat a halotanului. Nu deprima miocardul si nu il sensibilizeaza la actiunea catecolaminelor. Determina vasodilatatie, cu scaderea progresiva a tensiunii arteriale. La doze mici nu modifica fluxul sangvin cerebral (neurochirurgiE). Nu este nefro- sau hepatotoxic.

DESFLURAN

Analog al isofluranului. Inductia si revenirea din anestezie sunt mai rapide, profunzimea anesteziei poate fi controlata cu ususrinta. Deprimare respiratorie, vasculara dependenta de doza. Riscul de aritmii ventriculare este nesemnificativ. Fenomemne digestive postoperator slabe. Toxicitatea de organ neglijabila.

SEVOFLURAN

Un eter fluorurat lipsit de clor in molecula. Proprietati asemanatoare desfluranului. Trezirea din anestezie se face repede. Nefrotoxoicitate neglijabila.

ETERUL DIETILIC

Este un lichid foarte volatil, cu miros intepator, iritant, ceea ce face inhalarea neplacuta. Putin toxic, dar putin folosit, pentru ca are potenta relativ mica, inductia si revenirea din anestezie sunt lente si neplacute. Este iritant, produce hipersecretie traheo-bronsica, greturi, varsaturi, produce stimulare adrenergica, cu suprasolicitare cardiaca consecutiva.

ANESTEZICELE GAZOASE : PROTOXID DE AZOT, CICLOPROPANUL.

PROTOXIDUL DE AZOT (OXIDUL AZOTOS)

Gaz anestezic anorganic, incolor, inodor, neinflamabil, neexplozibil, cu potenta mica si cu efect rapid. Analgezia apare repede la concentratii mici de anestezic. Pierderea constientei se produce insa la concentratii relativ mari. Produce analgezie rapida si marcata, inductia si revenirea din anestezie fiind rapide. Relaxarea musculara este destul de buna, la nevoie se pot asocia curarizante. Deprimare respiratorie slaba, nu irita mucoasa traheo-bronsica. Actiune deprimanta miocardica directa, produce stimulare simpatica tranzitorie. La trezire apar frecvent manifestari digestive. Protoxidul de azot este indicat mai ales pentru suplimentarea altor anestezice.

CICLOPROPANUL

Gaz anestezic putin toxic, rar folosit, poate genera aritmii, prin stimularea cordului. La trezire apar frecvent manifestari digestive. Uneori, determina hipotensiune arteriala. Este explozibil.

ANESTEZICELE GENERALE INTRAVENOASE
In aceasta grupa sunt incluse barbiturice cu durata foarte scurta de actiune, unele benzodiazepine si cateva alte substante chimice cu structuri chimice variate.
Produc anestezie superficiala, cu inductie rapida, fara fenomene neplacute, iar revenirea din anestezie se produce, de asemenea rapid. Se distribuie initial in creier si apoi se redistribuie in tesutul muscular si adipos. Epurarea se face predominant prin metabolizare hepatica..
Se folosesc pentru inducerea anesteziei sau pentru realizarea unei deprimari SNC, care se completeaza prin analgezice, neuroleptice, curarizante sau anestezice generale inhalatorii, in analgezia echilibrata.

BARBITURICELE

Au efecte de scurta durata, usor controlabile. Au liposolubilitate buna, cele mai multe sunt saruri de sodiu bine solubile in apa
Inductia este rapida si placuta, de regula - 10 - 30 secunde - induc o stare de somn anestezic superficial, nu produc analgezie initiala. Relaxare musculara slaba si trecatoare. Trezire rapida, fara fenomene secundare. Pot creste reflexivitatea laringiana si traheo-bronsica, fiind necesara atropinizarea prealabila. Deprima reflexele respiratorii, proportional cu doza. Traverseaza placenta. Deprima substanta reticulata a trunchiului cerebral, prin facilitarea si prelungirea raspunsului la GABA. Se fixeaza pe proteinele plasmatice, se distribuie rapid in tesuturi. Sunt epurate prin metabolizare hepatica. Pot fi folosite ca anestezice unice in interventii de scurta durata si pentru controlul unor stari convulsive. Se folosesc pentru inducerea anesteziei in asociatie cu un opioid si cu un curarizant, care se continua cu un anestezic inhalator.
Reactii adverse: deprimare respiratorie si circulatorie, laringospasm, iritatia endovenei.
Contraindicatii: alergie la barbiturice, astm grav, porfirie, afectiuni cardiovasculare severe, hipotensiune arteriala, soc, insuficienta hepatica si renala.
TIOPENTALUL SODIC
Provoaca pierderea cunostintei in 10-20 secunde; efect maxim dupa cca 40sec. Bolnavul se trezeste dupa 5-8 minute.
METOHEXITAL SODIC

HEXOBARBITALUL SODIC

Actual este putin folosit.

BENZODIAZEPINELE
Deprimarea centrala se instaleaza mai lent si este de intensitate mai mica decit la barbiturice. Perioada preanestezica este lunga, de obicei insotita de amnezie. Deprimarea centrala se datoreste facilitarii actiunii GABA la nivelul receptorilor specifici, cu marirea frecventei deschiderii canalelor de clor, hiperpolarizare si inhibitie postsinaptica. Sunt folosite pentru sedarea intraoperatorie.
Pentru grabirea revenirii din deprimarea centrala, se administreaza un antagonist (flumazeniL)

DIAZEPAM

Intravenos lent provoaca in 1-2 minute somnolenta, apoi pierderea constientei. Influenteaza putin circulatia, deprima moderat respiratia. Fenomene digestive postoperatorii rare. Folosirea lui permite micsorarea dozelor de anestezice inhalatorii. Traverseaza placenta. Poate provoca durere si flebita locala.

MIDAZOLAM

Potenta mare si efect rapid. Doza se creste progresiv, cu prudenta. Produce amnezie retrograda. Nu are actiune analgezica. Folosit ca premedicatie, pentru sedare si pentru inducerea anesteziei.

LORAZEPAM

KETAMINA

Compus de sinteza derivat de fenciclidina. Dupa injectarea parenterala, apare rapid pierderea cunostintei, cu analgezie marcata. Trezirea se face in 10 - 15 minute de la injectare, dar analgezia se mentine circa 40 minute. Anestezicul nu deprima in mod obisnuit respiratia; produce stimularea circulatiei, creste presiunea intracraniana si pe cea intraoculara; creste secretiile salivara si traheobronsice (injectarea prealabila de atropinA). Este metabolizata in ficat. Principalul efect nedorit este reprezentat de tulburarile psihice (stare onirica, halucinatii, delir, confuzie, excitatie, tuburari de comportamenT), care sunt mai frecvente in cazul injectarii i.v. mai rapide sau in cazul stimularii verbale sau tactile postoperator. Manifestarile pot fi diminuate prin folosirea de diazepam cu 5 minute inainte de administrarea ketaminei. Bolnavul poate ramine amnezic citeva ore. La trezire, pot apare manifestari digestive, tulburari psihice. Produce anestezia disociativa (desprinderea de mediu, somn superficial, analgezie marcatA). Indicata ca anestezic unic pentru interventii de scurta durata, care nu necesita relaxare musculara. Poate fi utilizata pentru inducerea anesteziei.

ETOMIDAT
Derivat de imidazol folosit ca anestezic. Produce somn anestezic superficial foarte rapid (cateva seC) si are durata scurta de actiune (10 miN). Nu are efecte analgezice, relaxarea musculara este slaba. La trezire bolnavii prezinta deseori fenomene digestive. Este inicat pentru inductie in asocierea cu analgezice.

PROPOFOL

Un alchilfenol cu proprietati asemanatoare celor barbituricelor intravenoase. Inductie scurta (in 30 seC). Revenire rapida cu stare confuziva minima. Scade TA, deprima respiratia, bradicardie. Este metabolizat hepatic in proportie mare, formand conjugati, care se elimina urinar. Functia hepatica si cea renala nu sunt afectate. Se foloseste pentru inducerea si mentinerea anesteziei, pentru sedare in vederea unor unor proceduri diagnostice, in cursul anesteziei locale si in unitatile de terapie intensiva.

OPIOIDELE
MORFINA injectata iv lent produce o analgezie puternica si pierderea cunostintei, cu deprimare circulatorie minima ( avantaj pentru interventiile pe corD). Postoperator poate produce deprimare respiratorie marcata ceea ce impune ventilatie artificiala.
FENTANIL Administrat i.v. lent la doze mari are o comportare asemnatoare morfinei. Provoaca sedare, euforie si analgezie. Potenta superioara morfinei. Durata analgeziei este de aprox 30 min. Produce cresterea tonusului muscular , cu rigiditate, indeosebi la nivelul toracelui si abdomenului, care impiedica miscarile respiratorii. In acest caz se asociaza cuarizante. Se foloseste in anestezie analgezica.

---

---

---

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.
Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor