Schema clasica a vascularizatiei cutanate
Aportul arterial
Arborele arterial, inainte de a se epuiza in reteaua sa terminala, se repartizeaza in trei etaje (12, 17).
1. Primul etaj asigura distributia sangna de-a lungul organismului prin intermediul a doua sisteme:
- un sistem axial la nivelul membrelor (27), care este format din trunchiuri mari insotite de o vena si un nerv principal;
- un sistem metameric, format din vase regrupate in doua tipuri:
- dorsal - reprezentat din 30 de vase segmentare intercostale, spinale si lombare;
- ventral - reprezentat de sistemul anastomotic
mamara interna-epigastrica.
2. Al doilea etaj, respectiv sistemul perforant. Acest sistem este format din
artere intramusculare, subaponevrotice care nutresc muschii pe care ii traverseaza (36). Aceste vase reprezinta vectori vasculari de unire intre vasele segmentare ale primului etaj si vasele cutanate; o parte din ele traverseaza fascia aponevrotica pentru a ajunge la piele, pe care o hranesc. Ele reprezinta baza anatomica ce explica fiabiliatea lambourilor musculo-cutanate.
3. Al treilea etaj, respectiv sistemul cutanat. Daniel (30, 36) este cel care a schematizat vascu-larizatia cutanata in doua tipuri de aport arterial:
- arterele cutanate directe (. 2), care:
- sunt insotite de doua vene comitante;
- merg prin hipoderm;
- au traiect paralel cu suprafata pielii;
- arterele musculocutanate (. 3), care:
- sunt insotite de cate 2 vene comitante (arterele musculare de calibru mare nu au decat cate o vena comitanta insa);
- au traiect oblic la trecerea prin fascie, traiectul dene direct la nivelul hipodermului;
- emit perforante care vascularizeaza arii limitate de tegument.
Aceste doua surse se epuizeaza in sistemul cutanat terminal a carui structura este constanta (10, 38, 39), si este reprezentata din 3 retele: hipodermica, dermica si subepidermica.
Drenajul venos
Plecand de la versantul eferent al buclelor capilare se formeaza un plex orizontal - plexul venos subpapilar - care debuteaza in partea superficiala a stratului papilar al dermului. Acest plex dreneaza in plexul venos subdermic, format din venule aval-vulare. Acesta dreneaza la randul sau in largile vene segmentare valvulate ce insotesc arterele (38), si se dispun in doua grupe:
-
venele superficiale, situate imediat sub derm, deci supraaponevrotic, unde ele pot sau nu acompania o artera superficiala, cutanata directa;
- venele profunde care acompaniaza (6,10), cate doua, arterele de talie mica si medie si care sunt anastomozate intre ele prin scurte ramuri transversale.
Noua conceptie prind vascularizatia cutanataIncepand din anul 1979 Bengt Ponten publica o serie de comunicari in care pune accentul asupra importantei aponevrozei in vascularizatia cutanata, subliniind rolul pe care il joaca plexurile vasculare anastomotice sub- si supraaponevrotice in fiabilitatea lambourilor fasciocutanate.
Arterele si venele musculocutanate, arterele si venele ce insotesc neri perforeaza aponevroza pentru a ajunge la pielea supraiacenta (12,), dar ele nu traverseaza pasiv orificiul aponevrotic respectiv ci emit, sub si deasupra ului aponevrotic, in momentul trecerii prin orificiu, numeroase colaterale anastomozate intre ele, formand astfel o bogata retea vasculara (. 4).
Arterele septo-cutanate, descrise de Cormack si Lamberty, joaca un rol important in umplerea acestor plexuri vasculare anastomotice (12). Aceste artere septo-cutanate sunt mai voluminoase decat ramurile musculo-cutanate. Ele n din spatiile fibro-aponevrotice dintre masele musculare si traverseaza aponevroza dand numeroase colaterale retelelor supra- si subaponevrotice.
Se poate considera deci ca vascularizatia cutanata prone din trei surse:
- din arterele cutanate directe, care sunt rare;
- din arterele musculo-cutanate, care sunt subtiri;
- din arterele septo-cutanate, care sunt cele mai importante.
