Arteriolele care vascularizeaza pielea deriva din cele trei surse: sistemul cutanat direct, perforantele musculo-cutanate si sistemul fascio-cutanat. Aceste arteriole, aflate in tesutul subcutanat, dau ramuri care intra in alcatuirea retelei dermice profunde.
La nilul suprafetei de contact cu epidermul, dermul este neregulat, intrepatrunzandu-se cu con-cavitatile suprafetei profunde a epidermului. Aceasta parte a dermului este stratul papilar. Portiunea profunda a dermului poarta denumirea de strat reticular. Cu toate ca aceste doua straturi difera din punct de dere al densitatii tesutului conjunctiv, orientarii fibrelor colagene, continutului in celule etc, ele nu pot fi delimitate. De asemenea fata profunda a dermului reticular se intrepatrunde cu tesutul subcutanat.
Grosimea dermului este, in general, de 1-2 mm, cu unele variatii:
- pleoape - 0,6 mm;
- ta - 2,5 mm;
- palma - 2,5 mm;
- mai subtire pe fata ntrala a corpului si membrelor;
- mai subtire la femei.
Reteaua vaselor ce merg in si pe fata profunda a dermului (plexul dermic profund) da ramuri ce vas-cularizeaza hipodermul, glandele sudoripare si portiunea profunda a foliculilor pilosi (5, 23, 39). Tot din aceasta retea pleaca vase ce vor forma o densa retea la nilul jonctiunii dermului papilar cu cel reticular (reteaua subpapilara = plex subpapilar = retea orizontala = plex superficial). Din aceasta retea pleaca mici ramuri care vor forma retele la nilul papilelor dermice (retele papilare = plex subdermic = plex papilar = retea capilara).
Vasele care colecteaza sangele din arcade, retelele papilare formeaza prima retea de ne foarte subtiri, imediat profund de papile, ele facand parte din plexul superficial. Aceasta retea contribuie la inducerea culorii pielii. Urmeaza o serie de retele cu ne al caror diametru creste progresiv la nilul jonctiunii stratului papilar si reticular al dermului, alcatuind plexul mijlociu.
Glandele sebacee si sudoripare au o retea densa de capilare ce inconjoara membrana lor bazala si de la care pleaca ne ce intra in plexul mijlociu. De asemenea, fiecare
folicul pilos are o bogata retea capilara in jur si un ghem de vase in bulbul pilos. De la nilul retelei (plexului) profunde pleaca nele subcutanate, independente, largi, ca si nele comitante ale arterelor cutanate. Deci exista trei plexuri vasculare la nilul pielii, dispuse in straturi cu arcade vasculare distincte, a caror componenta este urmatoarea:
- plexul superficial, continand: artere, ne;
- plexul mijlociu, continand: ne;
- plexul profund, continand\", artere, ne.
Acest aranjament al arcadelor in straturi este particular pentru piele si poate fi legat de functiile sale. Astfel, principalele functii ale pielii se desfasoara dupa cum urmeaza:
- plexul superficial
- nutritie;
- schimb de caldura.
- plexul mijlociu
- schimb de caldura;
- aparare (de ex. migrarea leucocitelor).
- plexul profund reprezinta un bypass pentru conservarea caldurii.
Modul in care se subdivid arteriolele, orientarea lor rticala si modul in care ele se unesc cu plexul subpapilar, care este mai mult orizontal si de la care vin arcadele capilare rticale, au facut ca microcirculatia cutanata sa fie asemuita cu un candelabru (5, 13).
Aceste plexuri variaza in importanta si marime in diferite arii ale corpului. Arcadele papilare sunt perpendiculare pe suprafata pielii, cu exceptia celor de la nilul patului unghial care sunt paralele la suprafata si usor observabile prin microscopie directa. Cea mai mare densitate in plexuri subpapi-lare si arcade papilare superficiale se intalneste la nilul pielii palmei, tei, pulpei degetelor mainii si piciorului.
O mentiune speciala trebuie facuta in ceea ce priste influenta pe care varsta o are asupra microcirculatiei (5,39). La copil si tanar, crestele epidermice de la nilul scalpului sunt pronuntate si prin fiecare papila dermica trec arcade papilare lungi. Cu avansarea in varsta, jonctiunea dermo-epidermica devine mai estompata iar arcadele papilare sunt mai scurte si mai putin abundente. Aceeasi tendinta se intalneste si in alte regiuni, cum ar fi membrul inferior. De asemenea in pielea batranilor exista o tendinta de crestere a calibrului vaselor, care prezinta dilatari anevrismale la nilul arcadelor.
