Ele reprezinta peste 50% din total si pot lua
nastere din orice structura a cutiei toracice. Diagnosticul preoperator este foarte dificil.
Tumorile benigne. Includ numeroase formatiuni. Cele mai frecvente sunt: fibroamele, lipoamele, tumorile cu celule gigante, tumorile neurogene, tumorile vasculare (hemangioame). Ele nu au particularitati in atie cu alte localizari ale acelorasi tipuri de tumori. Necesita rezectie locala, fara probleme de reconstructie parietala toracica
O mentiune aparte trebuie facuta pentru tumorile desmoide. Cele localizate la nivelul peretelui toracic si centurii scapulare reprezinta 40% din total. Apar intre 20-40 ani, cu repartitie egala pe sexe. Pot infiltra plexul brahial si vasele gatului. Se pot extinde in cavitatea pleurala, deplasand structurile media-stinale. in plus s-a descris malignizarea lor. Au tendinta la recurenta in caz de excizie inadecvata. De aceea se recomanda excizie larga. Se face radioterapie postoperatorie.
Tumorile maligne de parti moi. Includ numeroase formatiuni. Cele mai frecvente sunt: histio-citomul fibros malign, rabdomiosarcomul, liposarco-mul, neurofibrosarcomul. Mai rar apar leiomiosarco-mul si angiosarcomul.
Histiocitomul fibros
malign este cea mai frecventa neoplazie de perete toracic cu care chirurgul toracic vine in contact. Apare intre 50-70 ani, in 60% din cazuri la barbati (Weiss) (40). La femei graviditatea accelereaza cresterea tumorii. Unele par a fi induse de radioterapie. Creste lent si este nedureroasa. Are uneori un aspect lobulat si se extinde prin contiguitate de-a lungul fasciilor sau fibrelor musculare. Are rata inalta de recurenta. Tumora nu raspunde la chimioterapie si iradiere, de aceea singura solutie este rezectia larga in tesut sanatos. Are o rata de supravietuire la 5 ani de 38%.
Rabdomiosarcomul este a doua
tumora ca frecventa dupa histiocitomul fibros. Este mai frecvent la copii de sexul masculin. Tumora este situata profund, in muschii striati ai peretelui toracic. Nu este dureroasa, dar creste rapid si necrozeaza. Se indica rezectie larga, asociata cu radioterapie si chimioterapie. Supravietuirea la 5 ani poate atinge 70%.
Liposarcomul apare la adulti, mai frecvent dupa 40 ani, la barbati. Rar este vorba de o degenerare a unui lipom. Apare in conexiune cu traumatisme locale. Este lobulat si bine incapsulat. Se practica excizie larga, recurenta locala fiind frecventa. Chimio-terapia si radioterapia nu sunt satisfacatoare. Supravietuirea la 5 ani ajunge la 60%.
Neurofibrosarcomul apare la adulti, avand adesea ca punct de plecare nerl intercostal. in ju-
matate de cazuri este prezenta boala Recklinghausen. Tratamentul este chirurgical si consta in extirpare in tesut sanatos.
Leiomiosarcomul apare si el la adulti, dar 2/3 din cazuri sunt femei. Cresc repede. Are aspect lobulat, iar pe sectiune se constata zone de hemoragii, necroza si zone chistice. Recurenta locala si metastazarea apar rapid. Se practica excizia larga a tumorii, in limite oncologice.
