mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
chirurgie si recuperare chirurgicala


Malformatiile congenitale ale peretelui toracic
Index » Chirurgia toracica » Malformatiile congenitale ale peretelui toracic
» Clasificarea malformatiilor tip pectus excavatum

Clasificarea malformatiilor tip pectus excavatum







Au fost facute mai multe clasificari ale acestor malformatii: acestea foloseau criterii unice (ex.: criteriul anatomo-patologic sau criteriul clinic).
Clasificarea Walter F. Ballinger, foloseste criteriul clinic si terapeutic astfel:
- Grupa I
Bolnavi cu tulburari cardio-respiratorii, subdezvoltati clinic, astenici, la care se recomanda interventia chirurgicala.
- Grupa II
Bolnavi cu mari deformatii de ordin estetic, cu traume psihice, cu tulburari minime sau fara tulburari functionale respiratorii.
- Grupa III
Bolnavi asimptomatici la care, ca si in grupa II, interventia chirurgicala are recomandari de ordin estetic.


Profesorul Coman recomanda o clasificare, bazata pe criteriul anatomo-patologic, in 4 grupe astfel:
- Grupa I
Malformatii congenitale unice: a. simetric; b. asimetric;
- Grupa II
Malformtii mixte: pectus carinatum + pectus excavatum care pot fi: a. torace in carena superior, torace in palnie inferior; b. torace in palnie superior c. torace in carena inferior.
- Grupa III
Malformatii congenitale complexe:
a. pectus excavatum + alte malformatii de perete toracic: coasta cervicala, agenezie mamara, sindrom Polland etc;
b. pectus excavatum + malformatii congenitale ale altor regiuni sau organe: buza de iepure, gura de lup; malformatii cardio-vasculare, malformatii bronho-pulmonare, sindrom Marfan, malformatii esogastrice.
- Grupa IV
Deformatii toracice dobandite:
a. Post-traumatice
b. Secundare unor malformatii ale coloanei vertebrale.
c. Ale unor boli ale coloanei ex.: morb Pott. Aceasta clasificare este mult mai completa decat celelalte si este bazata pe un singur criteriu.In monografia noastra am recomandat o clasificare mai completa cu folosirea criteriului anatomo-patologic si al celui functional atat de important si controversat in aceste malformatii si anume:
Grupa I - malformatii unice care pot fi:
- simetrice - cu tulburari functionale cardio-res-piratorii;
- simetrice - fara tulburari functionale cardio-res-piratorii;
- asimetrice - cu tulburari functionale cardio-res-piratorii;
- asimetrice - fara tulburari functionale cardio-res-piratorii.
Grupa II - malformatii mixte = pectus excava-tum + pectus carinatum:
a. cu tulburari functionale cardio-respiratorii;
b. fara tulburari functionale cardio-respiratorii. Grupa III - malformatii complexe:
a. cu tulburari functionale cardio-respiratorii;
b. fara tulburri functionale cardio-respiratorii.
Patogenie
Patogenia are, in conceptia noastra, o mare importanta atat in ceea ce priveste cunoasterea si intelegerea mecanismului patogenie cat si in ceea ce priveste conceptia privind terapia care trebuie sa fie concordanta cu patogenia pentru a fi eficienta.
Au fost elaborate mai multe teorii, astfel:
Teoria rahitica
A fost teoria care a fost, si chiar inca mai este considerata in mod gresit si astazi de unii pediatri la originea acestor malformatii. Aceasta teorie insa este gresita si abandonata de majoritatea specialistilor.
Teoria lui Romardier
Conform acestei teorii, malformatia se intalneste la \"degeneratii psihici\".
Teoria compresiunii sternale
a. Zukerkandl sustine rolul compresiunii sternale de catre uterul matern.


b. Teoria lui Hoffman sustine rolul compresiunii calcaneului asupra sternului.
Ecografia abdominala ar putea aduce unele elemente noi in confirmarea sau infirmarea acestei teorii.
Teoria traumatica
A fost abandonata, deoarece malformatia se evidentiaza de la 2-4 ani la copin care nu au avut nici un traumatism toracic.
Teoria obstructiei cailor respiratorii
Hollinger considera rolul obstructiei cailor aeriene superioare, care ar determina un tiraj permanent si care ar genera atragerea sternului spre posterior.
Teoriile ereditare
Aduce argumente pentru aceasta teorie prin faptul ca s-au descris aceste malformatii la mai multi membri ai aceleiasi familii.
Teoria ligamentului fibros sterno-diafragmatic
Aceasta teorie, emisa de Bauchinus in 1596, a fost cea mai admisa, insa multi autori (si noi personal, pe cateva sute de bolnavi operati) nu au gasit acest ligament fibros.
Teoria aplaziei fasciculelor musculare diafragma-tice inserate pe stern, teorie sustinuta de Brodkin (1953) de asemenea nu este recunoscuta de majoritatea specialistilor.
Teoria vegetatiilor adenoide
Prezenta acestora la nastere ar putea fi cauza acestor malformatii printr-un mecanism asemanator cu al obstructiei brahio-cefalice.
Teoria discondroplaziei
Este teoria cea mai admisa astazi, teorie care sustine rolul cresterii anormale a cartilajelor costale, sustinuta de Flesh si Sweet si in prezent de marea majoritate a autorilor. Cercetarile de microscopie electronica efectuate de noi, in premiera, au adus argumente in favoarea acestei teorii.

Fiziopatogenie
Problema tulburarilor functionale cardio-respiratorii generate de aceste malformatii au facut obiectul multor cercetari, cu conceptii controversate. Cea mai mare parte a autorilor sunt de acord cu teoria lui Haller (1970) conform careia indicatiile tratamentului chirurgical sunt din motive estetice - conceptie care contrazice teoria lui Sauerbruch (1928) care condidera criteriul functional determinant in indicatiile chirurgicale.
Pentru a aduce unele contributii in acest domeniu am intreprins si noi cercetari pe un lot de 134 de bolnavi operati de noi si am constatat urmatoarele:
- 80 aveau probe ventilatorii normale;
- 50 aveau disfunctii ventilatorii restrictive cuprinse intre 10% si 50% deci MS (5 intre 41-50% si numai 4 aveau reducere cu peste 50% a MS).
Aceste date confirma teoria moderna conform careia elementul de baza al indicatiei chirurgicale este criteriul estetic.



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor