Tratamentul
chisturilor hidatice necomplicate cat si al celor complicate este exclusiv chirurgical.
Tratamentul chirurgical al chisturilor hidatice pulmonare necomplicate.In tratamentul chirurgical al acestora s-au recomandat mai multe metode; noi recomandam metodele, care urmaresc extragerea intacta a hidatidei.
Obiectivele tratamentului chirurgical:
1. Extragerea hidatidei.
2. Tratamentul lojei chistice.
Pana la aparitia specialitatii de anestezie-reani-mare cu intubatie oro-traheala si circuit inchis, vechii chirurgi se temeau de pericolele pneumo-toraxului chirurgical si recomandau abordul chistului in 2 timpi: crearea unei simfize pleurale si in timpul 2 punctionarea chistului cu ecuarea acestuia si a membranei hidatice cunoscut sub denumirea de procedeul Lamas-Mondino. Sau alti autori practicau in primul timp un pneumotorax intrapleural cu presiuni negative de adaptare si ulterior in timpul 2 abordul chistului. Aceste metode nu se mai practica astazi (1).
Abordul chistului hidatic se face prin toracotomie insa si aici sunt mai multe procedee:
a. procedee care prin
punctie ecueaza lichidul si apoi extrag membrana hidatica:
- Procedeul Arce. Punctionarea chistului cu ecuare lenta a lichidului.
- Procedeul Finocheto. Punctionarea cu un ac gros a chistului si ecuarea brutala a lichidului cu ajutorul unui aspirator si apoi a membranei hidatice (2).
- Procedeul Barret. Punctionarea chistului cu un ac subtire si ecuarea unei mici cavitati de lichid hidatic pentru detensionarea chistului si apoi se face o incizie a perichistului la nivelul exteriorizarii chistului si se extrage apoi hidatida.
b. Metode de extragere intacta a hidatidei
- Procedeul Dubau (4). Se face incizia perichistuiui la nivelul exteriorizarii chistului - si apoi se extrage chistul. Este un procedeu pe care nu-l recomandam deoarece la acest nivel se intalnesc 2 forte suprapuse: forta elastica a plamanului, care impinge
chistul spre periferie si
tensiunea din peri-chist care se opune; de aceea, la acest nivel, poate fi spart chistul.
- Procedeul Hugon. Urmareste sa evite acest risc prin abordul perichistuiui la jonctiunea dintre parenchimul pulmonar si exteriorizarea chistului facand o
pneumonie la acest nivel (12).
- Procedeul prof. Coman. Prof. Coman urmareste sa evite riscul de efractie a chistului, inlaturand dezantajele primelor 2 procedee astfel (2):
. Abordeaza chistul printr-o pneumonie la distanta de exteriroizarea chistului.
. Face tuseul perichistuiui perforandu-l, in acest moment, membrana hidatica her-niaza la acest nivel.
. Cu cele 2 police prin efractiune mareste bresa din perichist si extrage cu palma chistul hidatic intact. De remarcat ca in aceste manevre nu se folosesc instrumente taioase.
- Procedeu Perez-Fontana. Se bazeaza pe conceptia gresita conform careia intre perichist si parenchimul pulmonar ar exista un de clij - in esenta procedeul Perez-Fontana este o segmen-tectomie atipica, deoarece face extirparea in bloc a chistului si a perichistuiui - procedeu pe care nu-l recomandam.
- Procedeu de rezectie pulmonara. Efectuarea unei rezectii pulmonare, segmentare, lobare, pluri-segmentare sau atipice, noi nu o recomandam, o considerm abuzi si ilogica; ea ramane o indicatie de exceptie si numai atunci cand teritoriul pulmonar este compromis.
Atitudinea fata de loja chistica. Exista mai multe tehnici recomandate in ceea ce priveste loja chistica ramasa dupa extragerea chistului.
- Procedeul Posadas-Carpinisan practica rezec-tia perichistuiui pana la jonctiunea cu parenchimul pulmonar si lasa libera loja chistica (1).
- Procedeul Prohosea-Jura adauga la procedeul Posadas-Carpinisan 2 elemente: sutura fistulelor bronsice si plombarea lojei chistice cu un lambou din muschii intercostali (1, 8).
- Procedeul Gerulanos. Dreneaza loja chistica cu un tub de dren subtire introdus prin parenchimul pulmonar in loja chistica si fac sutura perichistuiui, pe unde s-a ecuat chistul.
- Procedeul DOR. Face sutura fistulelor bronsice si capitonajul lojei chistice (4).
- Procedeul prof. Coman. Pe baza unei mari experiente (aprox. 2 500 chisturi hidatice operate) prof. Coman face capitonajul lojei chistice prin fire in "U\" sau prin fire in cerclaj supraetajate. Nu face sutura (2,5) fistulelor bronsice. Face sutura perichistuiui cu surjet in "X\" dus-intors. Nu rezeca marginile perichistuiui pe care-l foloseste ca material de plombaj.
Tratamentul chistului hidatic complicat
a) in chistul hidatic ecuat si supurat dupa un tratament preoperator cu antibiotice cu spectru larg, prof. Coman recomanda acelasi procedeu consertor: incizia perichistuiui, ecuarea membranei hidatice incarcerate, deterjarea mecanica a lojei chistice; spalarea acesteia cu betadina; introducerea a 5 milioane pulbere de
penicilina si capitonajul lojei chistice fara sutura fistulelor bronsice.
b) Exereza pulmonara. Rezectia pulmonara este o indicatie de exceptie in chistul hidatic complicat si o recomandam numai atunci cand tesutul pulmonar respectiv este distrus si inexplicabil la inflamarea acestuia dupa ecuarea membranei hidatice.
Alte metode de tratament
- Procedee endoscopice. Autorii algerieni au recomandat tratamentul pe cale bronhoscopica: cu ajutorul bronhoscopului se vizualizeaza, prin intermediul fistulei bronsice, membrana hidatica; se perforeaza si se aspira lichidul hidatic si membrana hidatica. Nu recomandam acest procedeu deoarece este riscant si incomplet mai ales in chisturile hidatice voluminoase.
- Chirurgia video-asistata. Prin toracoscopie se abordeaza chistul la nivelul perichistuiui, se ecueaza lichidul si membrana hidatica (3).
- Procedeul Akhan (1994). Face punctie dirijata transtoracica, cu ajutorul computer-tomografului ecueaza continutul sub protectia unui tratament cu Mebendozal. Este o metoda moderna care urmeaza sa fie analizata prin prisma rezultatelor, dar care o considerm totusi ca incompleta.
