Vindecarea procesului tuberculos la nivelul bronhiilor se poate face cu alterari grave ale structurii peretelui bronsic obiectivate prin stenoze (. 19), bronsiectazii, fistule bronsice,
litiaza bronsica.
Distructiile bronsice sechelare se insotesc de alterari vasculare evidentiate scintigrafic, care depasesc zona bronsiectaziilor sau a bronhiolelor deformate propriu-zise (loannou 1969) (citat de 3).
Stenozele bronsice unice ajungeau de cele mai multe ori la rezectia zonei de parenchim aferent. in ultimii ani au aparut o serie de lucrari care recomanda rezectia bronhoplastica (Toyama, Akasi, 1997) (67).
Kikuki K. si Kobayashi K. 1997 (31), pe o statistica impresionanta de 39 pacienti cu stenoze traheobronsice tuberculoase raporteaza:
. pneumonectomie si insertie de tub in T in trahee - 1 pacient;
. iradiere laser si insertie de tub in T in trahee - 2 pacienti;
. reconstructia carenei - 2 pacienti;
. dilatare bronsica Gebauer - 1 pacient;
. la restul s-au efectuat rezectii pulmonare diverse.
Pe acest lot au at un singur deces. Pe statistica de 33 cazuri cu bronhostenoza tuberculoasa, Hsu H. S. (1997) (27) raporteaza 13 cazuri cu rezectii lobare bronhoplastice.
Recent, Agaev F. F. 1998 (1) a utilizat pe 80 de cazuri cu succes terapia cu laser helium-neon la bolnavi ce urmau sa suporte o rezectie pulmonara pentru tuberculoza.
Prin aceasta metoda s-a realizat curatirea arborelui bronsic.
Frecventa bronsiectaziilor este apreciata de majoritatea autorilor ca fiind in jur de 20% din totalul cazurilor de
tuberculoza vindecata prin tuberculo-statice.
Bronsiectaziile pot aparea fie dupa pleurezia tuberculoasa rezorbita, prin mecanism de scleroza pleurogena, fie dupa lobitele fibroase retractile (bronsiectazii de tractiune) sau sub plastronul de toracoplastie, datorita compresiunii executate asupra arborelui bronsic de catre colapsul chirurgical sau de compresiunea unor adenopatii.
Bronsiectaziile au fost semnalate in parenchimul restant dupa rezectiile pulmonare partiale, consecutiv manifestarilor de statica bronsica dupa reexpan-siunea pulmonara.
Din punct de vedere anatomo-patologic bronsiectaziile pot imbraca toate formele cunoscute.
Simptomatologia clinica a bronsiectaziilor consecutive
tuberculozei este mai putin evidenta decat in cazul bronsiectaziilor survenite din alte cauze. Hemoptiziile pot fi sau nu insotite de un sindrom supurativ. Daca bronsiectaziile posttuberculoase din lobii superiori pot evolua mult timp asimptomatic, cele aparute sub un plastron de toracoplastie sunt de regula caracterizate prin bronhoree abundenta si spute hemoptoice frecvente.
Tratamentul chirurgical este salutar in bronsiectaziile localizate in conditiile in care ceilalti parametri functionali si biologici nu contraindica interventia.
Sunt de mentionat
hemoragiile fudroaiante, ce pot aparea la bolnavii cu bronsiectazii in cadrul S.P.T. care au prezentat frecvente procese supu-rative si la care au survenit importante modificari ale circulatiei bronsice. Anastomozele arteriale sis-temo-pulmonare care se deschid, mentin in teritoriul bronsiectaziat un flux sangvin crescut dinspre vasele bronsice spre cele pulmonare, favorizand sangerarile (Costaigne, citat de Anastasatu). La aceste cazuri, desi tuberculoza este vindecata, se pot gasi vase bronsice de marimea arterei radiale, iar alteori veriile anevrisme care pot genera hemoptizii fudroaiante fatale.
Singura modalitate de vindecare o ofera interventia chirurgicala. Pe o statistica mare, de 118 pneumonectomii, Halezeroglu S. (1997) (24), raporteaza 43 de cazuri de plaman distrus tuberculos in care predominau bronsiectaziile si la care a efectuat interventia mentionata. Pe acest lot autorul a at 5,9% decese.
