Diafragmul este un muschi larg si subtire, de forma unei boite, care separa cavitatea toracica de cavitatea abdominala. Circumferinta diafragmei co-
respunde limitei inferioare a aperturii toracice inferioare, in timp ce cupola diafragmatica este mai inalta proiectandu-se in dreapta la nilul spatiului intercostal IV, iar in stanga la nilul celui de al V-lea spatiu intrercostal putand urca in expiratie pana la coasta a V-a in dreapta si la coasta a Vl-a in stanga. Inserata pe circumferinta aperturii toracice inferioare, diafragma coboara mai jos dorsal (lombar) decat ntral (sternal), fiind inclinata cranio-caudal si dorso-ntral. Diafragma este alcatuita din doua parti: partea orizontala si rticala. Portiunea orizontala este centrala, poarta numele de centrul tendinos si catre el conrg radiar fasciculele musculare cu directie aproape rticala pornite de pe marginile aperturii toracice inferioare. Portiunea orizontala a diafragmei are forma unei frunze de trifoi trilobata. Prezinta o foliola ntrala in contact cu pericardul fibros, si doua foliole laterale, una dreapta si una stanga. Foliola ntrala are o margine posterioara scobita - incizura rtebrala a diafragmei. Foliolele laterale au axul lung orientat lateral si posterior, fetele lor superioare corespund celor doua cupole diafragmatice, dreapta si stanga. Fibrele tendinoase care alcatuiesc partea orizontala a diafragmei sunt organizate in doua bandelete: bandeleta oblica superioara Bourgery si bandeleta arciforma inferioara, intre foliola laterala dreapta si cea ntrala se gaseste orificiul nei ca inferioare (foramen nae cavae inferior). Este un orificu tendinos aproape dreptunghiular, inextensibil si neinfulentat de miscarile diafragmei favorizand circulatia in na cava. Orificiul nei ca inferioare se gaseste la nilul rtebrei a opta toracice. Segmentul extrapericardic al VCI este inconjurat de
fibre conjuncti circulare si radiale care leaga pericardul fibros de diafragm. De o parte si de alta a nei ca se intind ligamentele freno-pericardice (Teutleben), ligamentul drept fiind mai intins in timp ce cel stang este ingust si rezistent. Prin orificiul prin care trece na cava inferioara trece si ramura abdominala a n. frenic drept.In raport cu directia si insertia fibrelor, portiunea rticala musculara se imparte in pars lumbaris, pars costalis si pars sternalis.
Pars sternalis are o directie oblica, usor ascendenta, de la apendicele xifoid la foliola ntrala, intre fasciculele portiunii sternale ramane un mic spatiu, xifodiafragmatic - hiatusul diafragmatic median prin care cavitatea toracica comunica cu spatiul preperitoneal. Prin acest spatiu, se pot produce
herniile diafragmatice retrosternale mediane
Pars costalis are originea pe fata interna a ultimelor sase coaste, fasciculele de insertie alternand cu fasciculele m. transrs abdominal. Insertia se face pe marginile laterale ale centrului tendinos si pe marginea lui anterioara. intre partea sternala si partea costala a diafragmei exista un spatiu - hia-tusul diafragmatic sterno-costal (trigonul sterno-costal Larrey), prin acest trigon tesutul conjunctiv subpleural diafragmatic se continua cu tesutul conjunctiv preperitoneal. Pe aici se fac herniile diafragmatice mediale, frecnt prin acest spatiu putand
hernia colonul transrs.
Pars lumbaris se insereaza pe fata ntrala a coloanei lombare, pe arcada m. psoas si pe arcada m. patrat lombar. Fasciculele inserate pe coloana lombara constituie pilierii mediali, unul drept si unul stang. Pilierul drept este mai voluminos, are originea pe corpul rtebrei LII si LIII iar cel stang numai pe LII. Pilierul drept descrie o bolta anterior si medial pentru a se insera pe marginea poste-rioara a foliolei anterioare. Pilierul stang mai scurt si mai ingust si insereaza pe semicircumferinta stanga a incizurii rtebrale. Fibrele lor cu directie in sus si inainte marginesc in dreptul discului dintre T11 si T12 un orificiu inextensibil, hiatusul aortic, prin care trece aorta descendenta. Cei doi stalpi ai diafragmei sunt solidarizati preaortic de o serie de fibre aponevrotice tendinoase care constituie ligamentul arcuat median, de la care pornesc radial tracturi fibroase spre foliolele centrului tendinos. Marginile mediale ale celor doi pilieri, coloana rtebrala posterior si ligamentul arcuat median anterior, delimiteaza hiatusul aortic al diafragmei prin care coboara aorta descendenta si urca canalul toracic. Anterior de hiatusul aortic, pe un superior, unele fibre trec de o parte in cealalta, se incruciseaza din nou si circumscriu hiatusul esofagian, apoi se insereaza pe centrul tendinos Prin acest orificiu trece esofagul si trunchiurile vagale anterior si posterior. Hiatusul esofagian se gaseste pe rsantul rtical al diafragmei la nilul T10 cu 3 cm mai sus decat orificiul aortei. La nilul acestui orificiu esofagul adera de circumferinta orificiului prin membrana Laimer care impiedica alunecarea esofagului toracic prin hiatusul esofagian in cavitatea abdominala. Pilierii laterali (crus lateralis) pornesc de pe o arcada fibroasa, ligamentul arcuat
medial care trece peste m. psoas de la corpul L1 si discul interrtebral L1-L2 pana la varful procesul costiform L1. Ligamentul arcuat medial se continua lateral cu o a doua arcada care incruciseaza fata endoabdominala a m. patrat lombar - ligamentul arcuat lateral. Plecate de pe aceste formatiuni tendinoase,
fibrele musculare urca aproape rtical, terminandu-se la marginea posterioara a foliolei laterale. intre fasciculele laterale ale pilierilor raman mici spatii prin care trec nervii spahnici dinspre to-race spre
abdomen si urca nele lombare ascendente stanga si dreapta. intre partea lombara si partea costala a diafragmei ramane un numar de spatii variabile ca marime numite trigonuri lumbo-costale (spatiile Bochdalech). Trigonul lumbocostal are baza pe coasta a 12-a si varful la locul de unire a fasciculelor lombare cu cele costale. Prin aceste spatii tesutul conjunctiv adipos subpleural se continua cu
grasimea pararenala Gerota. Trigonul este acoperit in torace, in totalitate sau partial, de pleura parietala, iar spre partea abdominala vine in raport cu fascia retrorenala. Continuitatea tesutului con-junctivo-adipos prin spatiu explica posibilitatea proarii infectiilor din cavitatea toracica in spatiul retroperitoneal, loja renala sau cavitatea abdominala. Daca spatiul este larg, mai ales la stanga, prin el pot hernia viscerele abdominale in cavitatea toracica. Fata superioara a diafragmei este acoperita de fascia endotoracica, iar fata inferioara de fascia endoabdominala. Vasele diafragmei provin din a. pericardo-frenice, a. musculo-frenice, ramuri din arterea toracica interna, a. diafragmatice superioare, a. intercostale VI-XI si a. subcostale. Venele pericardo-frenice, diafragmatice superioare, musculo-frenice, nele intercostale, na subcoastala si nele diafragmatice inferioare realizeaza anastomoze cavo-ca si porto-ca. Inervatia este data de n. frenici C3, C4, C5. Fiecare frenic ineraza o jumatate din partea centrala a diafragmei. Frecnt, frenicul se divide intr-un ram anterior, unul posterior si unul lateral. Ramul posterior abordeaza centrul tendinos imediat dupa desprindere in timp ce ramul anterior si lateral iau contact cu muschiul mai la distanta. Aceasta dispozitie permite executarea frenotomiei cu menajarea inervatiei pentru a evita disfunctiile motorii ale diafragmului. Nervul frenic trimite ramuri senziti spre peritoneul diafrcyniatic, explicand durerile in umaru! drept in afectiunile hepatice si biliare si iradierea in umarul stang in afectiunile pancreasului si splinei (semnul Eselberg). Nervii intercostali T6-T10 ineraza, motor, partea periferica a diafragmului.
