Intubatia endotraheala si ventilatia mecanica cu presiune poziti au efecte directe si indirecte pe numeroase organe, inclusiv plaman si caile respiratorii superioare, aparat cardioscular si cel gastrointestinal. Complicatiile pulmonare includ barotrauma,
pneumonia nosocomiala, toxicitatea provocata de oxigen, stenoza traheala si deconditionarea muschilor respiratori. Barotrauma, care apare cand parenchimul pulmonar este rupt prin actiunea unor presiuni mari (mai mari de 50 cmH2O), se manifesta clinic prin emfizem interstitial, pneumo-mediastin, emfizem subcutanat sau pneumotorax. Desi situatiile precedente pot fi rezolte simplu prin reducerea presiunii in caile respiratorii, pneumotoraxul semnificativ clinic, evidentiat pe baza hipoxemiei, compliantei pulmonare scazute si alterarii hemodinamicii, necesita toracostomie.
Pacientii intubati mai mult de 72 de ore au un risc mare de a face pneumonii nosocomiale, prin aspirarea din caile respiratorii superioare prin solutii mici de continuitate la nivelul balonului sondei de intubatie. Cele mai obisnuite microorganisme responsabile pentru aceasta afectiune sunt bacilii gram negativi intestinali, stafilococul auriu si
bacteriile anaerobe. Deorece la pacientii ventilati mecanic sonda endotraheala si caile respiratorii superioare sunt colonizate de bacterii, diagnosticul pneumoniei nosocomiale se face bronho-scopic, prin "periaj protejat\", pentru recoltarea de secretii din caile respiratorii, aplicand metodele microbiologice de cuantificare ce permit diferentierea colonizarii de infectie.
Intoxicatia cu oxigen este o complicatie posibila, care apare atunci cand este necesara Fio2 de 0,6 sau mai mult, pentru o durata mai mare de 72 de ore. Aceasta situatie poate fi prevenita in cele mai multe cazuri prin folosirea PEEP, care permite scaderea Fio2 pana sub 0,6, pe masura ce se instituie tratamentul afectiunii de baza. Desi s-a crezut ca
intoxicatia cu oxigen apare ca urmare a efectului radicalilor liberi asupra interstitiului pulmonar, folosirea antioxidantilor, ca superoxid dismutaza, catalaza, seleniul si vitamina E ramane in stadiul experimental.
Hipotensiunea produsa ca urmare a unei presiuni intratoracice crescute, cu intoarcere venoasa scazuta, raspunde de obicei la incarcarea de volum. La pacientii la care se crede ca
hipotensiunea sau
insuficienta respiratorie exista pe fondul unui edem alveolar, poate fi loroasa monitorizarea hemodinamica pe cateter central in artera pulmonara, pentru optimizarea manevrarii volumului intrascular, a nivelurilor Fio2 si PEEP.
Efectele gastrointestinale ale ventilatiei cu presiune poziti includ
ulcerul de stres si colestaza usoara sau moderata. Frecvent se aplica profilaxia cu antagonistii receptorilor H2 sau sucralfat pentru
ulcerele de stress. Colestaza moderata (bilirubina totala < 4,0), atribuibila efectului presiunii intratoracice crescute asupra venei porte, este intalnita destul de frecvent si, de obicei, este autolimitata. Colestaza mai ansata nu trebuie atribuita ventilatiei cu presiune poziti si este mult mai probabil data de un proces primitiv hepatic. Printre alte complicatii se numara malnutritia, ulcerele de decubit, slabirea musculara,
trombozele venoase si depresia, care sunt frecvente si necesita un tratament adect.
